Visul meu a fost să ajung la radio și am ajuns în 2008. Pe parcursul a 15 ani am combinat munca de la radio cu cea de la televiziune, iar în luna mai 2023 am venit la Europa Liberă, unde sunt reporteră pe domeniul drepturilor omului.
Forfotă la Piața Centrală din Chișinău, cu câteva zile înainte de Paște. Cumpărătorii au găsit prețuri mai mari decât anul trecut, lucru confirmat și de datele statistice. Față de martie 2024, dintre toate produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit legumele și fructele.
Temperaturile scăzute din ultimele zile, atipice pentru luna aprilie, au făcut pagube în livezi, în special, în cele de cais, migdal, vișin, cireș și piersic. Cele mai afectate zone sunt nordul, centrul și vestul R. Moldova. Guvernul examinează posibilitatea să compenseze pierderile agricultorilor.
De la 1 aprilie, când a intrat în vigoare noul Cod funciar, primăriile pot da în arendă terenurile agricole lăsate în paragină mai mult de 2 ani, ca să prevină răspândirea buruienilor și paraziților. Explicăm cine ia banii pentru arendă și cum poate proprietarul să-și lucreze din nou pământul.
Taxa vamală de 31% anunțată de președintele SUA, Donald Trump, pentru mărfurile din Republica Moldova și aplicată din 3 aprilie îi va afecta cel mai mult pe producătorii de vinuri, tocmai într-un moment în care exporturile erau în creștere, datorită ... unui fost program guvernamental american.
Opt tineri frecventează atelierul vocațional al Asociației „SOS Autism” din Chișinău, unde sunt pregătiți de un trai independent. Deschis acum 5 ani, atelierul activează sporadic, din ajutoare externe. Sunt singurele cursuri pentru adulții cu autism sever din Moldova, iar lista de așteptare e lungă.
Un monument al femeii migrante va fi instalat într-un oraș din provincia italiană Parma. Inițiativa îi aparține unei moldovence, care îl dedică zecilor de mii de femei care și-au sacrificat tinerețea muncind într-o țară străină pentru un viitor mai bun al copiilor lor, printre care și mama ei.
Mii de porci sunt sacrificați după depistarea focarului de pestă porcină africană la două cele mai mari ferme de porci din R. Moldova. Acum, consumul de carne de porc este scăzut și nu există deficit pe piață, dar înainte de Paște prețurile vor crește cu 20%, spun producătorii.
Anișoara Curcubet (27 de ani) are Sindromul Down și locuiește cu mama ei, Galina (70 de ani), în satul Pârâta, din raionul Dubăsari. Pensiile pe care le primesc, de dizabilitate și de vârstă, abia de le ajung de medicamente. Tânăra nu se descurcă singură, iar mama își face griji pentru viitorul ei.
În R. Moldova doar câteva școli profesionale mai pregătesc tractoriști, deși agricultorii caută astfel de specialiști. La Râșcani, aproape 100 de tineri, majoritatea copii de la țară, învață această meserie, făcând ore practice pe un teren de 80 de hectare și pe patru tractoare donate de Japonia.
Câinii fără stăpân ocupă un loc important în viața de zi cu zi a Nataliei Cecali. Și nu doar pentru că îi vede cu sutele pe străzile capitalei, din cabina ei de șoferiță de troleibuz. În ultimii 10 ani, Natalia a luat acasă și îngrijit peste 100 de căței, reușind să le găsească stăpâni.
Soții Vera și Andrei Nacu, de 27 și 31 de ani, nu au copii biologici, dar au înlocuit părinții pentru șapte copii rămași singuri, deschizând o casă de copii de tip familial. În municipiul Chișinău sunt doar două asemenea case și peste 100 de copii abandonați care așteaptă în centre de plasament.
Gheorghe Rotaru și Haralampie Bodiștean din comuna Cania, raionul Cantemir, sunt printre puținii bărbați poștași care au mai rămas în R. Moldova. Până a se angaja la poștă, unul a fost veterinar, iar altul – polițist. Fiecare deservește câte un sat și are un salariu de 2-3 mii de lei pe lună.
După 3 ani de război, în R. Moldova rămân active 26 de centre de găzduire a refugiaților din Ucraina, cu peste 100 mai puține decât la începutul invaziei rusești la scară largă. În centre locuiesc acum circa 1.300 de ucraineni, majoritatea – vârstnici, persoane cu dizabilități, femei și copii.
Soții Cerkasov din Odesa au venit în Moldova în prima zi de război. De atunci, locuiesc în Volintiri, Ștefan Vodă, într-o casă care a fost pustie zeci de ani. În 2022, nouă case nelocuite din sat au fost parțial renovate și oferite pentru trai refugiaților. În trei, încă stau familii de ucraineni.
Peste 135.000 de refugiați se află acum în R. Moldova, cu aproape 20.000 mai mult decât acum un an. Aproape jumătate dintre cei rămași sunt copii și vârstnici, iar doar puțin peste 400 de persoane sunt angajate în acest moment.
Autoritățile separatiste au demontat, pe 12 februarie, posturile de control din șapte localități din regiunea transnistreană, instalate ilegal în 2022, nu și cele dintre localitățile controlate și necontrolate de Chișinău. Eliminarea posturilor este una din condițiile pentru tranzitarea gazelor.
Filimon Nastas are 84 de ani și de jumătate de an este student la Universitatea pentru vârsta a treia. O dată pe săptămână, merge la cursuri de abilități digitale și educație juridică. Când nu e la ore, seniorul colectează și vinde plante medicinale sau brodează cămăși tradiționale la șezători.
La ai săi 23 de ani, balerina Luminița Bivol din Chișinău a reușit să danseze în teatre din Ucraina, România și Spania, iar acum face parte dintr-o trupă internațională care colindă SUA. Chiar dacă e plătită mai bine peste hotare, ea vrea să se întoarcă în Moldova, unde a făcut primii pași de balet.
De 25 de ani, soții Tatiana și Valeriu Beico sunt lucrători sociali în satul Catranâc, Fălești. Împreună au grijă de 15 bătrâni rămași singuri. Femeia este ea însăși la pensie, dar continuă să lucreze. În Moldova peste 20% din lucrătorii sociali sunt pensionari, iar în raionul Fălești – chiar 50%.
Școlile, grădinițele și jumătate din gospodăriile din comunele Cocieri și Molovata Nouă, situate în stânga Nistrului, dar subordonate Chișinăului, primesc gaze, după ce pe 1 februarie Moldovagaz a început să livreze regiunii transnistrene gazele oferite ca împrumut de Guvernul de la Chișinău și UE.
Încarcă mai mult
