Visul meu a fost să ajung la radio și am ajuns în 2008. Pe parcursul a 15 ani am combinat munca de la radio cu cea de la televiziune, iar în luna mai 2023 am venit la Europa Liberă, unde sunt reporteră pe domeniul drepturilor omului.
În R. Moldova, persoanele în vârstă sunt al doilea grup vulnerabil, după femei, în ceea ce privește violența în familie. Chiar dacă pot recunoaște formele de violență, de cele mai multe ori, bătrânii nu raportează aceste cazuri, arată un studiu realizat de organizația HelpAge Moldova.
În cei 7 ani de când e asistentă parentală, Veronica Zgureanu din Condrătești, Ungheni, a avut grijă de 39 de copii rămași fără ocrotire părintească, pe lângă cei șase din familie. Majoritatea au fost adoptați. Sute de copii din Moldova așteaptă să fie luați acasă, dar nu sunt suficienți asistenți.
Peste 70 de săteni din Chișcăreni, Sângerei, s-au luat la întrecere într-o cursă de ciclism. Cel mai tânăr participant are 8 ani, iar cel mai vârstnic – 75. Concurenții sunt bine pregătiți, pentru că majoritatea circulă zi de zi cu bicicleta, iar în familii fiecare membru are transportul său eco.
După 2 ani în care compensațiile la energie se făceau în facturi, în sezonul 2024-2025 vor fi acordate în bani. Unii locuitori din comuna Cruzești, Chișinău, unde gospodarii își încălzesc casele atât cu gaz, cât și cu lemne, spun că nu contează în ce formă vor veni ajutoarele, important să fie.
După anunțarea rezultatelor de la prezidențiale, Europa Liberă a stat de vorbă cu mai mulți chișinăuieni și oaspeți ai capitalei. Unii se bucură de victoria Maiei Sandu, asociind-o cu viitorul european al Moldovei. Alții îi reproșează că n-a menținut relații bune cu Rusia și n-a adus gaz ieftin.
Locuitorii din cinci sate votează în secții organizate în casele unor săteni. Două dintre ele sunt în raionul Ungheni, Novaia Nicolaevca și Elizavetovca, unde de mai bine de 40 de ani nu există nicio clădire publică. Proprietarii au făcut din zori focul în sobă și au așteptat alegătorii.
Andrei Răilean din Cotiujenii Mari, Șoldănești, paște oile de aproape 30 de ani și este printre puținii ciobani rămași în R. Moldova. Și tatăl, și bunicul său au fost ciobani, doar că pe vremuri aveau turme de trei ori mai mari. Numărul de oi și capre au scăzut cu 35% în ultimii 6 ani.
Pe 20 octombrie, când a avut loc referendumul și primul tur al prezidențialelor, majoritatea alegătorilor satului Crăciun, Cantemir, nu s-au prezentat la secția de votare din localitate. „Au votat toți care au fost în sat. Ceilalți sunt peste hotare” au spus Europei Libere vârstnicii rămași în sat.
Aflat la hotarul cu România și cu fonduri europene de sute de milioane de lei, raionul Ungheni a spus „Nu” obiectivului de integrare europeană a Moldovei. Mai mulți locuitori din Ungheni au spus Europei Libere că oamenii „nu au înțeles până la capăt” despre ce a fost referendumul constituțional.
La referendumul privind aderarea Moldovei la UE, cetățenii din stânga Nistrului au votat „Da” într-o proporție mai mare decât în unele regiuni din dreapta, iar peste 23% din alegătorii din diasporă au spus „Nu”, chiar dacă mulți muncesc în UE. Alți peste 4.000 de moldoveni de peste hotare au boicotat referendumul, participând doar la prezidențiale.
Sofia Găină (80 de ani) din Năvârneț, Fălești, a participat la toate alegerile care au avut loc până acum în R. Moldova. Are 7 copii, 14 nepoți și 10 strănepoți. Cinci nepoți au votat peste hotare. Ceilalți membri ai familiei au mers împreună la secția de votare din sat și s-au așezat apoi la masă.
Înainte de prezidențiale și referendum, politicienii au folosit sărbătorile localităților pentru a se promova, în condițiile în care, din 2023, candidații nu mai au voie să organizeze și să participe la concerte, concursuri sau alte evenimente cu implicarea artiștilor din țară și de peste hotare.
Cei 25 de locuitori ai satului Cușelăuca, raionul Șoldănești, vor vota duminică într-o chilie de la mănăstire, pentru că în localitate nu există nicio clădire publică. Deși au rămas doar două zile până la alegeri, sătenii nici nu știu cine-s candidații la președinție sau despre ce este referendumul.
Cu două săptămâni înainte de prezidențiale și referendum, Mitropolia Moldovei a organizat un drum al crucii, la care au participat și politicieni, inclusiv o candidată. Deși legea le interzice să facă politică, unii preoții fac agitație chiar în biserici împotriva sau pentru aderarea la UE.
La începutul anului 2024, peste 520.000 de persoane din R. Moldova primeau pensie pentru limita de vârstă. Aproape 70% din pensionari sunt femei, iar pensia medie a fost în anul precedent de 3.683 de lei. Peste 24% erau angajați în câmpul muncii în momentul stabilirii pensiei.
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, aproape 200 de parohii au părăsit Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Ruse) și au aderat la cea a Basarabiei (parte a Bisericii Ortodoxe Române), a spus Europei Libere Mitropolitul Petru al Basarabiei.
„Nu biserica se implică în politică, ci invers”. Așa răspunde Arhiepiscopul de Bălți și Fălești, Marchel, de la Mitropolia Moldovei, cunoscut mai ales pentru declarațiile sale împotriva comunităților LGBT și susținerea politicienilor pro-ruși, acuzațiilor că face politică de la amvonul bisericii.
După ce a făcut Facultatea de Medicină Veterinară la Chișinău, Vasile Ivancov s-a întors în satul său de baștină, Olișcani. În raionul Șoldănești, veterinarii sunt la mare căutare, așa că Vasile are cinci locuri de muncă, iar în timpul liber oferă servicii și în sate din Rezina, Florești și Orhei.
Clerul și credincioșii Mitropoliei Moldovei au început trei zile de post pentru „unitatea credinței”, la îndemnul Mitropolitului Vladimir. Mai mulți parohi le-au explicat enoriașilor lor că trebuie să se roage ca Mitropolia Moldovei să nu fie interzisă, lucru negat anterior de autorități.
În ultimele două luni, aproape 500 de preoți și enoriași ai Bisericii Ortodoxe din Moldova au mers la Moscova. Patriarhia Rusă afirmă că aceste „pelerinaje gratuite” au fost organizate pentru a sprijini preoții cu resurse limitate, în special din zonele rurale ale R. Moldova.
Încarcă mai mult
