Visul meu a fost să ajung la radio și am ajuns în 2008. Pe parcursul a 15 ani am combinat munca de la radio cu cea de la televiziune, iar în luna mai 2023 am venit la Europa Liberă, unde sunt reporteră pe domeniul drepturilor omului.
În ultimele două luni, aproape 500 de preoți și enoriași ai Bisericii Ortodoxe din Moldova au mers la Moscova. Patriarhia Rusă afirmă că aceste „pelerinaje gratuite” au fost organizate pentru a sprijini preoții cu resurse limitate, în special din zonele rurale ale R. Moldova.
Aproape 30.000 de copii din R. Moldova au părinții plecați peste hotare, 70% din ei locuiesc la țară. Acești copii ar trebui să fie supravegheați de specialiștii în protecția drepturilor copilului, însă povara este mare pentru ei, pentru că au în grijă sute de copiii fără nicio formă de protecție.
Diana (17 ani) a crescut în familia unor asistenți parentali din Călărași. După absolvirea celor nouă clase, ea și-a putut continua studiile datorită cazării gratuite într-un apartament social oferit de Misiunea Diaconia.
La câteva zile după ploile puternice, satele din raionul Leova încă se confruntă cu consecințele inundațiilor. O parte din Romanovca este izolată din cauza unui pod distrus de ape, barajul iazului din Sărata Nouă poate ceda oricând, iar grădinița din Tomai e închisă pentru că a rămas fără acoperiș.
Federația Rusă, Belarus și Ucraina sunt țările din care R. Moldova importă cele mai mari cantități de cartofi, morcovi și ceapă. După începutul războiului din Ucraina, drumul legumelor din Rusia și Belarus a devenit mai lung și trece prin Polonia, Slovacia, Ungaria și România.
Președinta R. Moldova, Maia Sandu și președintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită oficială la Chișinău de Ziua Limbii Române, au semnat o declarație comună privind cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova.
Pe 31 august 1989, Moldova (încă socialistă) trecea de la scrierea cu alfabetul rusesc la cel latin. Primele litere au apărut în paginile ziarelor, pe care copiii și părinții le decupau și din care învățau să scrie și să citească românește. Primul abecedar color a fost tipărit abia în 1991.
Ziua Independenței Republicii Moldova a fost marcată la Chișinău prin depuneri de flori, expoziții, târguri și trei zile de concerte. Oameni veniți să sărbătorească în Piața Marii Adunări Naționale au spus Europei Libere că privesc cu optimism spre viitor și se bucură că e pace în țară.
După ce au vizitat Moldova ca voluntari și au îndrăgit satele și oamenii, Tobias și Simona Veber s-au stabilit cu familia la Ungheni. La început au stat într-o rulotă, apoi și-au construit o casă și au deschis o fermă de vaci, la Sculeni. Elvețienii vorbesc româna și spun că „sunt acasă” în Moldova.
În R. Moldova lipsesc 40% din numărul necesar de asistenți parentali profesioniști, iar în Chișinău – chiar 60%, potrivit datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Responsabilitățile mari și salariile mici îi fac pe mulți să renunțe la acest serviciu sau să evite să se angajeze.
În primele trei sate din R. Moldova s-a votat inițierea amalgamării voluntare. Consilierii din satele Hâncești, Călinești și Chetriș, raionul Fălești au votat la ședințele consiliilor din 20 și 23 august unanim „pentru amalgamarea” celor trei localități.
Mii de persoane cu dizabilități severe așteaptă ani de zile să le fie angajat un asistent personal. Deși anul trecut Ministerul Muncii a promis rezolvarea problemei odată cu lansarea reformei „Restart”, listele de așteptare au crescut cu peste o mie, ajungând la 4.000 în acest an.
În R. Moldova, rata de angajare a persoanelor cu nevoi speciale (15,8%) este de trei ori mai mică decât cea națională (43%). Deși în ultimii ani a crescut numărul persoanelor cu nevoi speciale înregistrate ca șomeri, numărul celor care și-au găsit un loc de muncă e la nivelul de acum cinci ani.
În ultimii cinci ani, numărul tinerilor din R. Moldova a scăzut de la peste 710 mii în 2020 la 560 mii la începutul lui 2024. Demografii spun că migrația și schimbările demografice vor face ca numărul tinerilor să scadă și mai mult în următorii ani.
De la începutul războiului, 700 de copii au trecut singuri frontiera Ucrainei cu R. Moldova, iar alți 2.000 au venit în țară însoțiți neautorizat. Majoritatea au fost reintegrați în familiile lor. Peste 20 au fost luați în grija asistenților parentali profesioniști.
Medaliată cu bronz la Olimpiadă, atleta ucraineană, Irina Gerashcenko, a făcut escală la Chișinău în drumul său de la Paris spre Kiev, care a durat mai mult de 24 de ore. Până acum, sportivii ucraineni au câștigat șapte medalii. Olimpicii se întorc acasă prin Moldova sau Polonia.
Soții Iablonschi din Grigorăuca, Sângerei, fac agricultură de 20 de ani. După ce seceta le-a compromis ani la rând recolta de porumb și grâu, au decis să schimbe culturile. Acum cresc pepeni verzi și galbeni pe cinci hectare, dar s-au ciocnit de o altă problemă – nu au cui vinde produsele.
La o lună de când Guvernul a anunțat că două sate din raionul Ștefan Vodă „au inițiat procesul de amalgamare voluntară”, consilierii locali din Volintiri au votat contra, iar cei din Copceac nici nu au ajuns să discute inițiativa, după ce localnicii s-au pronunțat împotriva „unirii” celor două sate.
Maxim Pleșco (39 de ani) a devenit mediator comunitar la Otaci după ce a fost timp de un an măturător – pentru că nu terminase școala, nu-și putea găsi un alt loc de muncă. A făcut studii abia la 30 de ani și acum îi convinge pe romii din oraș să-și dea copiii la școală ca să aibă un viitor mai bun.
La patru luni după ce autoritățile au angajat 150 de specialiști pentru protecția drepturilor copilului, unii au renunțat deja din cauza salariului mic (7.400 de lei) și a responsabilităților mari.
Încarcă mai mult
