Intr-un interviu acordat Europei Libere, pianista israeliană Dina Avrech evocă figura dirijorului Sergiu Celibidache, care i-a fost mentor și prieten.
Cu cîteva săptămâni în urmă, un prieten meloman mi-a semnalat scoaterea la vânzare pe e-bay a unor scrisori autografe ale lui Sergiu Celibidache, provenind din Israel. La 28 ianuarie 1962, adresîndu-se redactorului șef al cotidianului israelian Ha'aretz, dirijorul român se declara scandalizat de articolul unui critic muzical, apărut cu trei zile în urmă, în care se afirma că el ar fi refuzat să conducă un concert al Filarmonicii israeliene, avînd-o ca solistă pe pianista Dina Avrech. „Protestez în modul cel mai vehement împotriva minciunii deliberate... și nu înțeleg cum redactorul unui ziar național serios poate publica asemenea acuzații... ” – scria Celibidache, aflat la acea dată la Tel Aviv pentru o serie de concerte.
Pianista Dina Avrech trăiește și grație unei amabile cunoștințe, critic muzical israelian, am putut sta de vorbă cu ea despre episod și maestrul român, într-un interviu realizat zilele trecute. Am început prin a o întreba despre episodul amintit, dacă dirijorul român formulase într-adevăr o asemenea opinie: „Nu era adevărat. Fiindcă el fusese cel care m-a ales să cînt cu el. Prima dată cînd a venit în Israel, orchestra a vrut să cînt pentru maestrul Celibidache. Presupun că ei i-au vorbit despre mine și așa ne-am întîlnit. Nu vreau să vorbesc despre mine, dar i-a plăcut, și am cîntat cu el al doilea concert de pian de Rahmaninov. Altfel, vă imaginați cum sînt lucrurile într-un oraș mic, cum un artist trezește gelozie, iar cruzimea oamenilor foarte fi foarte mare. Așa că a fost foarte drăguț din partea lui să scrie acele scrisori. L-am întrebat atunci: chiar ai spus așa ceva despre mine? Niciodată n-am spus așa ceva, mi-a răspuns, și el însuși mi-a spus că va scrie în Ha'aretz că era vorba de o eroare.”
Victor Eskenasy: Ce ne puteți spune despre relația dvs. cu Sergiu Celibidache?
Dina Avrech: „Am lucrat împreună, totul a fost pe placul lui și am devenit buni prieteni. M-a învățat o mulțime de lucruri. După concert, a făcut tot ce i-a stat în putință ca să merg să studiez la Viena. M-a ajutat să ajung la Viena, unde am primit o bursă. A rămas foarte interesat de ce fac, cum progresez,
Am obținut așadar bursa din partea guvernului austriac, am mers la Viena, unde am stat trei ani si am terminat Academia de muzică. In acest interval m-am întors în Israel să cînt cu orchestra. Am cîntat cu (Paul) Paray, cu Galiera, iar cu orchestra de vreo zece ori. ... Am rămas tot timpul în legătură cu Celibidache, iar apoi, cînd am terminat studiile la Viena, am căpătat o altă bursă, fiindcă vroiam să studiez cu Arturo Benedetti Michelangeli. Am obținut-o de la guvernul italian, iar Celibidache m-a ajutat de cîte ori i-a stat în putință. Era foarte amabil. Situația în Israel era însă foarte dificilă, iar părinții mei foarte bolnavi. Așa că a trebuit să mă opresc și să mă întorc.”
Și Dina Avrech a continuat: ”Istoria cu Celibidache este adevărată și mă gîndesc uneori la el. A fost un muzician fantastic, foarte sever și era știut că atunci cînd vroia ceva, să modifice ceva, sau intepretarea nu era la nivelul pe care o dorise, el cerea să fie luat în serios. In ce mă privește am avut mult noroc. Am avut profesori foarte buni, de la fiecare am învățat ceva, iar întîlnirea cu el mi-a dat un impuls serios. Inainte de concert avea obiceiul de a face o repetiție specială, cîntam pentru el și m-am pregătit cum trebuie. Era extrem de uman, de amabil, dar cum am spus și foarte sever, iar uneori deosebit de furios pe muzicieni, corectîndu-i, lucru ce nu le plăcea de loc. .... Pretindea întotdeuna să aibă șapte repetiții, iar orchestra era obișnuită cu două. Era întotdeuna nemulțumit. Cu cît lucrezi mai mult, cu atît vezi că rămîne încă mult de făcut. Avea un alt standard calitativ.”
Dina Avrech s-a născut în 1928 într-o familie stabilită în Palestina în epoca primelor coloniști, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, epocă descrisă colorat de Moses Gaster, savantul și militantul sionist originar din România. După studiile amintite și primul concert cu Celibidache, în aprilie 1954, nemenționat pînă acum în lista cunoscută a concertelor dirijorului, Avrech a făcut o carieră concertistică mai ales în Israel, cîntînd cu Filarmonica și înregistrînd recitaluri pentru radioul israelian. O mărturie în plus pentru așteptata monografie despre Sergiu Celibidache.
Cu cîteva săptămâni în urmă, un prieten meloman mi-a semnalat scoaterea la vânzare pe e-bay a unor scrisori autografe ale lui Sergiu Celibidache, provenind din Israel. La 28 ianuarie 1962, adresîndu-se redactorului șef al cotidianului israelian Ha'aretz, dirijorul român se declara scandalizat de articolul unui critic muzical, apărut cu trei zile în urmă, în care se afirma că el ar fi refuzat să conducă un concert al Filarmonicii israeliene, avînd-o ca solistă pe pianista Dina Avrech. „Protestez în modul cel mai vehement împotriva minciunii deliberate... și nu înțeleg cum redactorul unui ziar național serios poate publica asemenea acuzații... ” – scria Celibidache, aflat la acea dată la Tel Aviv pentru o serie de concerte.
Pianista Dina Avrech trăiește și grație unei amabile cunoștințe, critic muzical israelian, am putut sta de vorbă cu ea despre episod și maestrul român, într-un interviu realizat zilele trecute. Am început prin a o întreba despre episodul amintit, dacă dirijorul român formulase într-adevăr o asemenea opinie: „Nu era adevărat. Fiindcă el fusese cel care m-a ales să cînt cu el. Prima dată cînd a venit în Israel, orchestra a vrut să cînt pentru maestrul Celibidache. Presupun că ei i-au vorbit despre mine și așa ne-am întîlnit. Nu vreau să vorbesc despre mine, dar i-a plăcut, și am cîntat cu el al doilea concert de pian de Rahmaninov. Altfel, vă imaginați cum sînt lucrurile într-un oraș mic, cum un artist trezește gelozie, iar cruzimea oamenilor foarte fi foarte mare. Așa că a fost foarte drăguț din partea lui să scrie acele scrisori. L-am întrebat atunci: chiar ai spus așa ceva despre mine? Niciodată n-am spus așa ceva, mi-a răspuns, și el însuși mi-a spus că va scrie în Ha'aretz că era vorba de o eroare.”
Victor Eskenasy: Ce ne puteți spune despre relația dvs. cu Sergiu Celibidache?
Dina Avrech: „Am lucrat împreună, totul a fost pe placul lui și am devenit buni prieteni. M-a învățat o mulțime de lucruri. După concert, a făcut tot ce i-a stat în putință ca să merg să studiez la Viena. M-a ajutat să ajung la Viena, unde am primit o bursă. A rămas foarte interesat de ce fac, cum progresez,
Am obținut așadar bursa din partea guvernului austriac, am mers la Viena, unde am stat trei ani si am terminat Academia de muzică. In acest interval m-am întors în Israel să cînt cu orchestra. Am cîntat cu (Paul) Paray, cu Galiera, iar cu orchestra de vreo zece ori. ... Am rămas tot timpul în legătură cu Celibidache, iar apoi, cînd am terminat studiile la Viena, am căpătat o altă bursă, fiindcă vroiam să studiez cu Arturo Benedetti Michelangeli. Am obținut-o de la guvernul italian, iar Celibidache m-a ajutat de cîte ori i-a stat în putință. Era foarte amabil. Situația în Israel era însă foarte dificilă, iar părinții mei foarte bolnavi. Așa că a trebuit să mă opresc și să mă întorc.”
Și Dina Avrech a continuat: ”Istoria cu Celibidache este adevărată și mă gîndesc uneori la el. A fost un muzician fantastic, foarte sever și era știut că atunci cînd vroia ceva, să modifice ceva, sau intepretarea nu era la nivelul pe care o dorise, el cerea să fie luat în serios. In ce mă privește am avut mult noroc. Am avut profesori foarte buni, de la fiecare am învățat ceva, iar întîlnirea cu el mi-a dat un impuls serios. Inainte de concert avea obiceiul de a face o repetiție specială, cîntam pentru el și m-am pregătit cum trebuie. Era extrem de uman, de amabil, dar cum am spus și foarte sever, iar uneori deosebit de furios pe muzicieni, corectîndu-i, lucru ce nu le plăcea de loc. .... Pretindea întotdeuna să aibă șapte repetiții, iar orchestra era obișnuită cu două. Era întotdeuna nemulțumit. Cu cît lucrezi mai mult, cu atît vezi că rămîne încă mult de făcut. Avea un alt standard calitativ.”
Dina Avrech s-a născut în 1928 într-o familie stabilită în Palestina în epoca primelor coloniști, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, epocă descrisă colorat de Moses Gaster, savantul și militantul sionist originar din România. După studiile amintite și primul concert cu Celibidache, în aprilie 1954, nemenționat pînă acum în lista cunoscută a concertelor dirijorului, Avrech a făcut o carieră concertistică mai ales în Israel, cîntînd cu Filarmonica și înregistrînd recitaluri pentru radioul israelian. O mărturie în plus pentru așteptata monografie despre Sergiu Celibidache.
