Bulgaria intenționa inițial să înlocuiască moneda națională, leva, cu euro în 2024, dar adoptarea a fost amânată din cauza unei rate a inflației relativ ridicate, de 9,5 % la momentul respectiv. Guvernul de la Sofia a anunțat la începutul anului curent că va depune eforturi suplimentare pentru a adera la zona euro la anul.
Comisia Europeană a declarat recent că se așteaptă la o rată a inflației de 3,6% pentru Bulgaria în anul curent și de 1,8% în 2026, alimentând speranțele că Sofia este de-acum pregătită să adere la zona euro.
Criteriile pentru aderarea la zona euro includ, printre altele, stabilitatea prețurilor, finanțe publice solide și rate de schimb stabile.
Bulgaria a îndeplinit toate criteriile pentru adoptarea monedei euro începând cu 1 ianuarie 2026, a anunțat miercuri Banca Centrală Europeană, după evaluarea progreselor înregistrate în privința unei serii de indicatori, de la inflație la legislația privind banca centrală. „Această evaluare pozitivă a convergenței deschide calea Bulgariei pentru introducerea monedei euro la 1 ianuarie 2026 și pentru a deveni al 21-lea stat membru al UE care aderă la zona euro", a declarat Philip Lane, economistul șef al BCE, într-un comunicat preluat de Reuters.
„Felicitări, Bulgaria!", a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. „Datorită monedei euro, economia Bulgariei va deveni mai puternică, cu mai multe schimburi comerciale cu partenerii din zona euro, investiții străine directe, acces la finanțare, locuri de muncă de calitate și venituri reale", a afirmat ea într-o declarație.
Celelalte țări ale UE și Parlamentul European vor trebui să își mai dea acordul.
În Bulgaria, posibila introducere a monedei euro a fost însoțită de proteste violente, pe fondul temerilor întâlnite și în alte țări că schimbarea va duce la scumpiri. Partidul naționalist pro-rus Vazrajdane (Renașterea) a cerut organizarea unui referendum privind menținerea levei. Activiștii au strâns 604.000 de semnături în favoarea unui referendum, dar parlamentul bulgar a respins de două ori inițiativa, în 2023 și recent, în mai 2025.
„Greii” se țin departe
Cea mai recentă aderare la zona euro, un pas la care s-au angajat aproape toate țările din UE, a fost a Croației, la 1 ianuarie 2023.
Economiile cele mai mari din estul Uniunii Europene: Polonia, România, Cehia și Ungaria, amână însă momentul, fie pentru că încă nu îndeplinesc toate condițiile, fie fiindcă nu vor să se despartă de un instrument important de politică fiscală, cursul de schimb - sau pur și simplu pentru că politicienii se tem de acest pas, nepopular în unele sectoare ale societății.
În Cehia, țara cea mai bogată din fostul lagăr socialist, economia îndeplinește criteriile aderării, dar sprijinul politicienilor și populației pentru introducerea monedei unice este destul de redus. În ultima vreme, președintele Petr Pavel, un fost comandant NATO cu vederi pro-UE puternice, a pledat ferm pentru trecerea la euro, folosit de principalul partener comercial al Cehiei, Germania, dar și de vecinele ei de la sud și est, Austria și Slovacia.
Polonia, pe de altă parte, nu ascunde faptul că nu dorește să adere. „Chiar și după ce țara a revenit la un guvern pro-UE sub conducerea lui Donald Tusk în 2023, punând capăt unui mandat de opt ani de guvernare eurosceptică, guvernul a continuat să afirme că nu este pregătit să adere la zona euro”, amintește publicația Politico. Ea adaugă că alegerea unui președinte conservator-naționalist la Varșovia, în persoana lui Karol Nawrocki, va amâna poate și mai multe momentul integrării în zona euro a celei mai mari economii din flancul estic UE.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
