Fostul lider al opoziției ruse, Aleksei Navalny, a spus odată că Peninsula Crimeea, care se află sub control rus din 2014, nu este „un sandvici cu șuncă”, să se dea din mână în mână.
Soarta regiunii este însă din nou pusă sub semnul întrebării în contextul eforturilor diplomatice intense menite să pună capăt războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă pe scară largă.
După întâlnirea din 15 august cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska, președintele american Donald Trump a declarat într-o postare pe rețelele sociale că pentru Crimeea „nu există cale de întoarcere” în componența Ucrainei.
Moscova susține, de asemenea, că statutul peninsulei este stabilit și pretinde recunoașterea anexării acesteia printr-un referendum din 2014, condamnat de comunitatea internațională ca fiind o farsă.
Stăpânirea asupra peninsulei s-a schimbat frecvent în ultimele secole. Imperiul Rus a anexat oficial Hanatul Crimeei în 1783, sub domnia Ecaterinei cea Mare.
Când Imperiul Rus s-a prăbușit în 1917, a fost proclamată o „Republică Populară Crimeeană” de scurtă durată, dar a fost ștearsă rapid de pe hartă de flota rusă din Marea Neagră, controlată în mare parte de bolșevici.
Pe fondul Primului Război Mondial, al Războiului Civil Rus și al Războiului de Independență al Ucrainei, Crimeea a fost controlată pe rând în următorii ani de trupele aliate din Franța și Grecia și de armatele ruse „roșie” și „albă”, până când a fost cucerită de forțele bolșevice în noiembrie 1920.
În afara perioadei de ocupație germană, Crimeea a rămas parte a Rusiei în cadrul URSS până în 1954, când conducătorul sovietic Nikita Hrușciov a transferat-o Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.
Destrămarea Uniunii Sovietice și referendumurile
Locuită în majoritate de etnici ruși, Crimeea a rămas parte a Ucrainei când aceasta și-a câștigat independența față de URSS în 1991.
O mică majoritate a locuitorilor din Crimeea care au participat la referendumul pentru independența Ucrainei din decembrie 1991 – 54% în regiune și 57% în orașul Sevastopol, administrat separat – au votat în favoarea independenței Ucrainei față de URSS.
În cadrul unui referendum organizat în 1994, majoritatea locuitorilor din Crimeea au votat în favoarea mai multor măsuri, printre care o mai mare autonomie pentru peninsulă în cadrul Ucrainei și dublă cetățenie, rusă-ucraineană, pentru localnici.
Însă aceste măsuri nu au fost puse în aplicare, întrucât camera superioară a parlamentului ucrainean a abrogat Constituția Crimeii și funcția de președinte al Crimeii, iar în 1999 a intrat în vigoare o nouă constituție.
Ca parte a Ucrainei, Crimeea a continuat să găzduiască flota rusă din Marea Neagră, cu sediul din Sevastopol închiriat de ruși. În cadrul chiriei, Rusia a acceptat să „respecte suveranitatea Ucrainei, să respecte legislația acesteia și să excludă orice ingerință în afacerile interne ale Ucrainei”.
Trupele flotei au jucat totuși un rol cheie în preluarea controlului militar asupra peninsulei în februarie 2014, după care Rusia a organizat un referendum declarat ilegal de Adunarea Generală a ONU, atrăgându-și condamnarea internațională și sancțiuni.
De la anexare, Rusia a susținut că statutul Crimeii nu este negociabil. Recent, Putin i-ar fi spus lui Trump că un acord de pace pentru a pune capăt invaziei din Ucraina ar depinde, printre alte cerințe, de recunoașterea anexării.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că Ucraina nu va recunoaște legal controlul Rusiei asupra peninsulei, iar constituția țării permite cedarea teritoriului numai prin referendum național. Trump a declarat la începutul acestui an că „nimeni nu îi cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rus”.
Statele Unite, pe de altă parte, ar putea deveni prima țară occidentală – și probabil singura, în viitorul previzibil – care va face acest lucru în cadrul unui potențial acord de pace. Surse anonime au indicat că actuala administrație Trump ar putea fi deschisă acestei măsuri, iar Trump însuși a declarat în timpul primului său mandat, înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, că nu va exclude această opțiune.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
