Ministerul Finanțelor a publicat, pe 2 decembrie, pentru consultări publice proiectul bugetului de stat pentru anul viitor. Astăzi, Guvernul Munteanu urmează să examineze și să aprobe documentul, după care va fi transmis Parlamentului pentru adoptare.
Proiectul, care are aproape 600 de pagini, arată că cea mai mare parte din venituri va veni din impozite și taxe, care vor crește cu 8,7% față de anul trecut – de la 67 până la aproape 80 de miliarde de lei. Alte surse de venituri vor fi accizele la țigări, produse petroliere, importul mașinilor și băuturilor alcoolice.
La capitolul „Venituri”, au fost indicate și granturi, în valoare de peste 2,2 miliarde de lei. De asemenea, autoritățile cred că vor colecta anul viitor peste jumătate de miliard de lei din amenzi și sancțiuni.
„Cheltuielile”, estimate la 100,5 miliarde de lei, sunt cu peste 6,5 miliarde mai mari față de cele din bugetul pentru 2025. Suma include și finanțări externe pentru 112 proiecte de dezvoltare: infrastructură rutieră, sanitație, împădurire, managementul deșeurilor ș.a.
- Citește și: Cum cheltuie R. Moldova primele 270 de milioane de euro din cele 1,9 miliarde oferite de UE
O bună parte din cheltuieli vizează reformele pe care Moldova trebuie să le facă în cadrul Planului de creștere economică, pentru care sunt prevăzute, în următorii 3 ani, fonduri europene în valoare de 1,9 miliarde de euro (în mare parte, împrumuturi în condiții avantajoase).
Mai mulți bani pentru instituții de stat și salarii
Potrivit proiectului, bugetele unor instituții de stat urmează să fie majorate, iar pentru asta au fost alocate peste 2,3 miliarde de lei.
Cele mai mari bugete ar urma să le aibă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – 806 milioane de lei; Procuratura Generală – circa 520 de milioane de lei; Secretariatul Parlamentului – peste 227 de milioane de lei; Centrul Național Anticorupție – peste 178 de milioane de lei; Comisia Electorală Centrală – peste 151 milioane de lei. Președinția și Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (StratCom) vor avea la dispoziție peste 44 de milioane și, respectiv, peste 12 milioane de lei.
Ar urma să fie majorate salariile mai multor categorii de bugetari, inclusiv ale șefului statului, premierului și deputaților (valoarea de referință în baza căreia se calculează salariul va fi de 1.400 de lei) și angajați din justiție, educație și sănătate (valoarea de referință – 2.500 de lei).
Liderul sindicatului din educație, Ghenadie Donos, a spus într-o convorbire cu Europa Liberă că în cazul cadrelor didactice, dar și altor categorii din educație valoarea de referință rămâne „înghețată”, astfel că profesorii nu vor beneficia nici de „o indexare minimă.”
„Asta va reduce inevitabil puterea de cumpărare și va afecta atractivitatea profesiei didactice”, a spus Donos.
Și mai mult vor crește lefurile judecătorilor și procurorilor care au promovat evaluarea externă (valoarea de referință de 4.300 de lei) și ale membrilor CSM și judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție care au trecut vettingul (4.500 de lei).
Pentru magistrații Curții Constituționale valoarea de referință ar putea fi de 4.700 de lei.
Cum vor fi finanțate diferite domenii
Pentru educație, sunt prevăzute alocări de circa 22 de miliarde de lei (21,8% din bugetul de stat), inclusiv pentru pregătirea cadrelor didactice – 2,6 miliarde de lei, alimentarea elevilor – 67,5 de milioane de lei și asigurarea cu manuale – circa 41 de milioane de lei.
Pentru susținerea economiei, sunt planificate circa 14,8 miliarde de lei, cu peste 3 miliarde mai mult decât în 2025. Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii va fi alocat peste un miliard de lei, iar pentru agricultură – peste 4,5 miliarde de lei.
În sănătate, sunt estimate cheltuieli de circa 9,9 miliarde de lei, bani care vor fi folosiți, între altele, pentru reformele din sistemul medical, construcția unui spital regional la Bălți și extinderea rețelei de farmacii în sate.
Pentru apărarea națională vor fi alocate aproape două miliarde de lei, ceea ce constituie 1,9% din totalul bugetului țării, iar pentru ordine publică și securitate națională – peste 9,1 miliarde de lei, în ușoară creștere față de acest an.
Alocațiile pentru cultură se vor cifra la circa 1,9 miliarde de lei. Din acești bani, statul va oferi burse sportivilor de performanță (peste 50 de milioane de lei) și va finanța programe ca „Acces la cultură” (30 de milioane de lei), „Diplomație culturală” și „Voucher cultural” (în jur de 4 milioane de lei). În fondul de subvenționare a presei ar urma să ajungă peste 20 de milioane de lei, iar compania publică „Teleradio-Moldova” va primi circa 221 de milioane de lei.
În schimb, deși R. Moldova se confruntă cu efecte severe ale schimbărilor climatice, pentru protecția mediului este planificat doar un miliard de lei.
Pentru tehnologiile informaționale în sectorul public şi securitate cibernetică, vor fi alocate peste 223 de milioane de lei. Fondul de amalgamare voluntară a localităților va alcătui 170 de milioane de lei, iar cel pentru finanțarea partidelor va crește până la 66,6 milioane de lei. Pentru activități de reintegrare a țării sunt prevăzute 25 de milioane de lei, cu circa 5 milioane mai puțin decât în acest an.
Mai puțini bani pentru domeniul social
Cei mai mulți bani de la buget vor merge, tradițional, pentru protecția socială – 22,4 miliarde de lei, în scădere însă cu 2,5 miliarde de lei față de 2025.
Între altele, sunt estimate 1,9 miliarde de lei pentru compensațiile la energie. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat, pe 3 decembrie, la Guvern, că, anul viitor, doar cele mai vulnerabile categorii de cetățeni vor primi compensații.
Ar putea să se reducă și transferurile la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), cu peste 1,3 miliarde de lei față de 2025. Pentru 2026, au fost estimate peste 19 miliarde de lei în acest fond, din care sunt plătite pensiile și tot felul de indemnizații.
Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale vor însuma circa 22 de miliarde de lei.
Ce se întâmplă cu deficitul bugetar
Proiectul bugetului menționează că deficitul bugetar – în valoare de aproape 21 de miliarde de lei – urmează să fie acoperit din surse interne, privatizări și din surse externe. Între altele, se ia în calcul accesarea unui împrumut de 17,2 miliarde de lei pentru susținerea bugetului.
Vorbindu-le la Guvern jurnaliștilor, pe 3 noiembrie, ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița, a spus că deficitul bugetar este mai mare decât cel estimat inițial, dar și-a propus ca obiectiv ca acesta să fie redus până la sfârșitul anului 2026.
Ministrul a dat asigurări că, în pofida provocărilor, statul are suficiente resurse pentru a acoperi nevoile de finanțare și pentru a continua programele investiționale planificate.
Într-o discuție cu Europa Liberă, economistul Viorel Gîrbu a explicat că deficitul bugetar a crescut ca urmare a inflației din ultimii ani, dar și din cauza „abordărilor populiste ale guvernării”. Expertul nu exclude că Banca Națională a Moldovei va revizui politica monetară și va înăspri condițiile de creditare pentru agenți economici și populație.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
