Modificările la legea privind partidele politice au fost adoptate împreună cu alte măsuri pentru combaterea coruperii alegătorilor și au intrat în vigoare la 14 iunie. Acum, legea interzice crearea unui nou partid politic și utilizarea unei formațiuni înregistrate „pentru a continua activitatea unui partid politic declarat neconstituțional”. Singurul partid din Moldova care a fost dizolvat printr-o decizie a Curții Constituționale a fost Partidul Șor.
În iunie 2023, Curtea l-a declarat neconstituțional pentru finanțarea netransparentă sistematică, în proporții semnificative, și încercări de a răsturna ordinea democratică. Liderul partidului, Ilan Șor, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în decembrie 2024, și se ascunde de justiția din Moldova.
Pe 11 august, Ministerul Justiției a anunțat că a solicitat în instanță dizolvarea partidelor „Renaștere”, „Șansă”, „Victorie” și „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Cererea a fost depusă după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a sesizat ministerul despre faptul că cele patru partide sunt succesoare ale Partidului Șor.
Ministerul a spus că partidele respective au devenit active imediat după ce formațiunea condusă de Ilan Șor a fost declarată neconstituțională. Potrivit autorităților, ele au preluat structurile teritoriale și membrii Partidului Șor. Ulterior, liderii lor au participat la un congres la Moscova, unde Șor a anunțat crearea blocului politic „Victorie”.
La cel mai recent congres, care a avut loc pe 6 iulie, tot în capitala Rusiei, Șor a anunțat că blocul „Victorie” va participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. În opinia CEC, „implicarea directă a unui fost lider al unui partid declarat neconstituțional în constituirea și promovarea unui bloc electoral reprezintă o continuare mascată a activității partidului interzis”.
Un raport al CEC arată că cele patru partide au desfășurat „acțiuni comune, de regulă, camuflate” pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale din toamna lui 2024. „Conform datelor verificate, aceste acțiuni au fost dirijate și coordonate de Ilan Șor”, se spune în raport.
Pe 3 august, CEC a spus că partidele asociate cu Ilan Șor nu pot participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie, din același motiv. Inițial, ele au încercat să se înregistreze în cursă ca bloc electoral, dar CEC le-a respins cererea, iar Curtea Supremă de Justiție a lăsat în vigoare această decizie.
„Renaștere” face apel la comunitatea internațională
Unul dintre fruntașii Partidului „Renaștere”, Vasile Bolea, a declarat că solicitarea de lichidare a formațiunilor a fost transmisă în instanță în aceeași zi când blocul „Victorie” a protestat în fața Ministerului Justiției, cerând eliberarea guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a fost condamnată recent la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Șor.
„În ciuda tuturor încercărilor autorităților de a ne intimida, nu vom renunța. Protestele vor continua. Nu ne vom abandona tovarășii aflați în dificultate și vom lupta până la capăt, în ciuda amenințărilor și presiunilor”, a scris Bolea pe pagina sa de Facebook.
Deputatul crede că mecanismul de lichidare a partidelor, elaborat de partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS), contravine legilor interne și normelor internaționale. El a spus că „Renaștere” va sesiza comunitatea internațională și instituțiile de apărare a drepturilor omului în legătură cu acțiunile ministerului.
Liderii celor patru formațiuni se află pe listele de sancțiuni europene pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Decizia a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene pe 15 iulie, iar pe 27 iulie autoritățile moldovene au decis să blocheze conturile lor și pe teritoriul țării.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
