Autorii spun că protocoale au fost realizate în baza ultimelor recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care promovează conceptul de experiență pozitivă la naștere.
„Este despre doleanțele femeii, iar personalul medical trebuie să țină cont de ele și să conlucreze strâns cu femeia în acest proces”, explică Olga Cernețchi, prim-prorector la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”, una din autoarele protocoalelor.
„Până acum nu am avut protocoale, ci diferite ghiduri, manuale - documente provizorii. Acum le-am sistematizat pe toate”, a menționat Olga Cernețchi.
Protocoale sunt destinate femeilor cu sarcină fiziologică normală, iar personalul medical este obligat să urmeze pas cu pas prevederile acestora.
„Când medicul înregistrează anumite abateri de la decurgerea normală a sarcinii și nașterii, atunci intervin alte protocoale, pe care le avem pentru situațiile patologice”, spune Cernețchi.
Îngrijiri antenatale: evaluarea stării psihologice și consiliere empatică
Primul protocol, cel de îngrijiri antenatale, se adresează medicilor de familie și obstetricienilor-ginecologi, care sunt responsabili să supravegheze sarcina și să prevină complicațiile.
Acesta prevede numărul vizitelor (9 la număr) pe care femeia trebuie să le facă la medicul de familie, ce analize și investigații să efectueze, dar și ce suplimente sunt necesare pentru fiecare etapă a sarcinii. Toate acestea sunt trecute în carnetul medical perinatal al femeii.
În toată această perioadă, femeia trebuie să fie consiliată de medicul de familie, medicul obstetrician-ginecolog, asistenta medicală sau de către moașă, iar întreaga familie urmează să fie antrenată în ședințe pentru a-i pregăti de perioada ce urmează.
Protocolul mai subliniază și faptul că femeia va fi informată pe tot parcursul sarcinii în ce grup de risc se încadrează (minim, moderat și înalt) și la care centre perinatale poate naște (centre de nivelul I, II, III).
Femeile însărcinate vor fi evaluate privind violența domestică, tulburările de anxietate, depresia antenatală și postnatală, eventuala dependență de nicotină sau de alcool.
Tot în perioada antenatală, femeile împreună cu medicul de familie și ginecologul din centrul de sănătate vor realiza un plan de sarcină. „În planul de naștere se indică, dacă femeia va naște de sine stătător ori are anumite indicații pentru operația cezariană”, spune Olga Cernețchi.
Protocolul pentru o naștere pozitivă: parteneriat între personalul medical, gravidă și familie
Cel de-al doilea protocol – îngrijiri intranatale pentru o experiență pozitivă în naștere - se concentrează pe parteneriatul dintre medic și mama în devenire, precum și pe comunicarea eficientă cu familia, pentru a face procesul nașterii mai ușor și mai sigur.
Potrivit protocolului, femeile și/sau persoana de suport/ familia acesteia, trebuie informate și consiliate despre posibilitățile de îngrijire în travaliu, fiind incluse în procesul de luare a deciziilor.
Personalul medical este obligat să creeze un mediu amiabil, respectuos și protector pentru femeie în timpul travaliului și să-i asigure dreptul la intimitate și confidențialitate.
Protocolul mai prevede acțiunile pe care trebuie să le întreprindă personalul medical în prima perioadă a nașterii, în cea de-a doua, în faza activă a nașterii, în timpul nașterii propriu-zise, dar și în perioada lăuziei.
De exemplu, în timpul nașterii, femeia poate fi însoțită de o persoană de susținere, iar imediat după naștere, nou-născutul care nu necesită îngrijiri medicale trebuie plasat imediat în contact direct și neîntrerupt piele pe piele cu mama, timp de cel puțin o oră după naștere.
De asemenea, nou-născuții, inclusiv cei cu greutate mică la naștere, trebuie puși la sân cât mai curând posibil după naștere și trebuie să primească 1 mg de vitamina K intramuscular după ce se nasc. Nou-născuții care respiră de sine stătător nu vor fi aspirați în cavitatea nazală și bucală, ci numai în cazul în care acestea sunt blocate.
Protocolul mai prevede ca femeia să poată alege orice poziție pe care o consideră confortabilă în timpul nașterii: verticală, în genunchi, sprijinită în genunchi și coate, pe șezute, pe spate sau cu utilizarea scaunului de naștere.
În ultimii trei ani, cu sprijinul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și al partenerilor externi, au fost modernizate 12 centre perinatale. Astfel, femeile însărcinate au toate condițiile pentru a-și alege poziția în care doresc să nască.
Îngrijiri postnatale: consiliere privind lactația, contracepția și sănătatea mintală
Cel de-al treilea protocol – îngrijiri postnatale pentru o experiență pozitivă în perioada lăuziei - vizează monitorizarea mamei după naștere. Acesta arată cum trebuie îngrijită lăuza (femeia care a născut) până în a 42-a zi de la naștere.
Astfel, imediat după naștere, mama va fi plasată împreună cu nou-născutul în aceeași odaie și va fi supravegheată la fiecare 15 minute, iar peste șase ore de la naștere vor fi plasați în salonul mamă-copil. Dacă mama și copilul se simt bine, vor fi externați în a 2-3-a zi de viață ale copilului.
Lăuza va primi consiliere privind alimentația din perioada de lactație; igiena personală și recunoașterea semnelor de urgență, care pot apărea în perioada post-partum; când poate să-și înceapă viața sexuală, dar și ce metodă de contracepție să utilizeze.
De asemenea, va primi informații privind alimentarea și îngrijirea nou-născutului, precum și despre semnele de pericol la bebeluși.
Femeia va fi vizitată acasă de către medicul de familie în primele trei zile de la externare și apoi în a 14-a zi.
Protocolul mai prevede ca lăuza să fie chestionată în privința identificării precoce a depresiei după a 4-a sau a 8-a săptămână după naștere.
Protocoalele sunt disponibile din aprilie 2025, iar în perioada ce a urmat, în baza lor, au fost ajustate mai multe documente medicale.
„Am lucrat foarte mult la fișa de observare care se completează la naștere, la partogramă și la carnetul antenatal, care are acum o cu totul altă formă”, explică ginecologul Olga Cernețchi.
În perioada septembrie-noiembrie, mai mulți medici de familie, asistente medicale, medici ginecologi-obstetricieni sunt instruiți privind aplicarea acestor protocoale, iar ulterior acestea vor ajunge în toate centrele medicilor de familie și centrele perinatale, pentru a fi implementate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
