Linkuri accesibilitate

Economia moldoveană a avut „zero” creștere în prima jumătate a anului


Oameni, trecând prin fața vitrinei unui magazin de lux din Chișinău, 26 septembrie 2025
Oameni, trecând prin fața vitrinei unui magazin de lux din Chișinău, 26 septembrie 2025

Economia Republicii Moldova s-a înviorat în al doilea trimestru al anului curent, dar scăderea din trimestrul întâi face ca, pentru prima jumătate a anului, creșterea economică să fie egală cu zero, sugerează date statistice proaspete.

În lunile aprilie-iunie 2025, Produsul Intern Brut (PIB) „s-a majorat (în termeni reali) cu 1,1% față de trimestrul II 2024, dar în semestrul I 2025 PIB-ul a fost „la nivelul perioadei respective a anului 2024”, arată o estimare publicată de Biroul Național de Statistică (BNS) pe 30 septembrie, la două zile de la alegerile parlamentare.

Într-o reacție, Ministerul Dezvoltări Economice și Digitalizării a arătat partea plină a paharului, spunând că majorarea din trimestrul doi confirmă semnale de relansare a economiei. Deși economia se confruntă cu provocări, a mai spus ministerul, „apar noi motoare de creștere care atenuează efectele sectoarelor aflate în scădere”.

Economiști cu care a discutat Europa Liberă cred că economia, care a primit o lovitură puternică la invadarea Ucrainei de către Rusia, va merge „cu frâna trasă” până la sfârșitul anului.

Economia moldoveană a crescut cu doar 0,1% în 2024, după o scădere accentuată în 2022 și o redresare ezitantă în 2023. Autoritățile explică deriva prin lipsa investițiilor străine într-o țară afectată de agresiunea rusă în Ucraina, încercând să compenseze printr-un ajutor de 1,9 miliarde de dolari oferite de UE pentru relansarea economiei. Până în luna iunie, guvernul moldovean primise 270 de milioane de euro din acest ajutor, potrivit celor mai recente date disponibile.

Ce e bine și ce e rău

În cel de-al doilea trimestru, s-au înregistrat creșteri în construcții, utilități publice, sectorul financiar, tehnologia informației, producerea și furnizarea resurselor energetice, arată datele BNS. Evoluții pozitive, deși modeste, au avut loc în industria prelucrătoare, comerțul cu ridicata și amănuntul, sănătate și asistență.

La polul opus, scăderea exportului net de bunuri și servicii și creșterea volumului importurilor de bunuri și servicii, tranzacțiile imobiliare și activitățile profesionale, științifice și tehnice au avut un impact negativ asupra PIB-ului.

Creșterea economiei moldovene în trimestrul doi este mai mică decât media țărilor Uniunii Europene. Dar este o creștere mai mare decât în Estonia, Slovenia și Ungaria. Creșterea economică a Ucrainei a fost de 0,8%, iar a României – de 2,4%.

„O realitate deloc confortabilă”

Comentând pentru Europa Liberă raportul BNS despre evoluția economiei, economistul Viorel Gîrbu s-a uitat la partea goală a paharului. Pentru el, noile date sugerează o stagnare, iar înviorarea din anumite sectoare este destul de modestă pentru a vorbi de o tendință clară.

Și directorul executiv al Centrului Economica, Marin Gospodarenco, afirmă că datele descriu „o realitate deloc confortabilă”, iar revenirea modestă din trimestrul doi se datorează agriculturii, care a avut un sezon mai bun și a pus în mișcare lanțurile conexe de activități.

„Un anumit nivel de activitate în construcții și servicii s-a datorat proiectelor publice și finanțărilor externe”, a mai explicat pentru Europa Liberă Gospodarenco.

Expertul observă că evoluțiile din industrie și construcțiile rămân nesigure, iar încetinirea economiilor europene a condus și la reducerea exporturilor moldovene. Pentru cetățeni, situația actuală din economie înseamnă „o stagnare relativă”, adică prețurile nu mai cresc rapid, dar și veniturile nu aduc o schimbare simțitoare.

Efectele adverse ale unui leu puternic

Viorel Gîrbu critică politica autorităților de a sprijini leul, care ar fi menținut la o valoare peste cea reală.

Politica Băncii Naționale pentru a menține un curs ridicat al leului în raport cu euro și dolarul s-a făcut pentru a diminua inflația. Un leu întărit artificial înseamnă importuri mai ieftine și inflație mai mică, spune Gîrbu, adăugând însă că „este o abordare care omoară economia” prin faptul că scumpește exporturile moldovene și le scade competitivitatea.

Marin Gospodarenco este rezervat în legătură cu evoluțiile de până la sfârșitul anului. Economia a mers în prima jumătate „cu frâna trasă”, comentează expertul, anticipând că nu va prinde nici mai departe o viteză prea mare. El estimează că, într-un scenariu optimist, va exista o creștere de 1-2%, adică suficientă pentru a evita o recesiune, dar prea mică pentru a da un sentiment real de progres.

Autoritățile anticipează o creștere economică de 1,3% în acest an și de puțin peste 4% către 2028, în cel mai optimist scenariu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

XS
SM
MD
LG