Legea cu privire la distincțiile de stat a fost adoptată la 30 iulie 1992, după încheierea războiului de pe Nistru. Primele distincții de stat instituite au fost „Ordinul Republicii” și „Ștefan cel Mare” (militar); patru medalii: „Meritul Militar”, „Pentru Vitejie”, „Meritul Civic” și „Mihai Eminescu”. Atunci fuseseră stabilite și trei titluri onorifice: „Meșter-Faur”, „Maestru al Literaturii” și „Maestru în Artă”. Toate au fost concepute de pictorul Simion Odainic.
În prezent, R. Moldova are 21 de distincții de stat, inclusiv șapte titluri onorifice. Unele au fost redenumite recent (de exemplu, „Gloria Muncii” a devenit „Ordinul Muncii”), iar alte două – „Ordinul Libertății” și „Meritul Academic” – au fost create, la inițiativa președintei Maia Sandu. Ordinul ,,Recunoștință Patriei” (pentru mamele cu cinci și mai mulți copii), care nu a fost oferit vreodată, a fost exclus din sistemul național de distincții.
Armorialul General al R. Moldova conține 32 de ordine, medalii, cruci și titluri onorifice.
Cei mai darnici la conferirea „Ordinului Republicii”
În ierarhia distincțiilor de stat, cea mai importantă este „Ordinul Republicii”. Președintele care a acordat cele mai multe distincții supreme, confecționate din argint și poleite cu aur, a fost Nicolae Timofti (292), Igor Dodon (176) și Mihai Ghimpu (133), deși cel din urmă a exercitat interimatul doar un an și trei luni.
În mandatul său de președinte interimar de un an și patru luni, Marian Lupu a împărțit 38 de distincții supreme. Actuala șefă a statului, Maia Sandu, într-un mandat și jumătate, adică în 6 ani, a conferit 59 de „Ordine a Republicii”. În schimb, Sandu a acordat 254 de distincții „Ordinul de Onoare”, cu o parte din ele fiind decorați ambasadori străini.
În cei 33 de ani, cu Ordinul „Bogdan Întemeietorul”, care răsplătește merite în consolidarea statalității, au fost distinse doar 24 de persoane, cele mai multe – 21 – fiind oferite de Igor Dodon.
Cei mai generoși președinți în conferirea distincțiilor de stat au fost Mircea Snegur, Igor Dodon, Vladimir Voronin, Petru Lucinschi și Nicolae Timofti.
„Meritul Civic” și „Gloria Muncii”, în fruntea topului
Primul președinte al R. Moldova, Mircea Snegur, a acordat cele mai multe distincții de stat, iar o explicație ar fi că multe dintre ele erau cu caracter militar și au fost conferite imediat după războiul de pe Nistru.
Snegur a decorat prin decret 356 de persoane cu Ordinul „Ștefan cel Mare”, a dat 688 de medalii „Pentru Vitejie” și 478 de medalii „Meritul Militar” (acum Crucea „Meritul Militar”). A fost cel mai darnic și la oferirea „Meritului Civic” – 1.374 de medalii.
Potrivit datelor oferite Europei Libere de Președinția R. Moldova, șefii de stat au acordat cel mai des „Meritul Civic” și „Gloria Muncii”. Igor Dodon a oferit aproape o mie de medalii „Meritul Civic” și aproape 700 de „Gloria Muncii”, iar Petru Lucinschi – aproape 700 și, respectiv, 358.
În scurtul său mandat de președinte interimar, Mihai Ghimpu a conferit câte aproape 200 de asemenea distincții. Nici Marian Lupu, care a fost și el interimar, nu a rămas în urmă, conferind 308 de medalii „Meritul Civic” și 245 de „Gloria Muncii”.
Președinți iubitori de artă
Din cele 2.524 de titluri onorifice, cele mai des s-au dat „Om Emerit” (1.173) și „Maestru în Artă” (729).
Petru Lucinschi a oferit cele mai multe titluri de „Om Emerit” – 325, fiind urmat de Mircea Snegur (299) și Vladimir Voronin (176).
Mircea Snegur (167), Petru Lucinschi (115) și Maia Sandu (114) au acordat cele mai multe titluri de „Maestru în Artă”.
Cele mai puține titluri onorifice acordate de șefii statului au fost „Colectiv Artistic Emerit (șase, dintre care patru acordate de Maia Sandu) și „Meșter-Faur” (79).
Distincții refuzate și retrase
În istoria distincțiilor de stat au existat cazuri când președinții au decis să le retragă unor persoane. În februarie 2021, Maia Sandu a retras „Ordinul Republicii” de la fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, motivând că distincția supremă i-a fost oferită „cu încălcarea normelor legale”. Șefa statului a scris atunci pe rețele că „o persoană care a furat țara nu se poate bucura de distincții de stat”.
Oligarhul fusese decorat în 2014 de Nicolae Timofti la propunerea Partidului Democrat, iar acum este judecat pentru rolul său în frauda bancară, care a avut loc în acel an.
Au fost și cazuri când cavaleri ai „Ordinului Republicii” nu l-au mai vrut. În vara lui 2018, când țara era guvernată de democrații lui Plahotniuc, politicianul și jurnalistul Vasile Năstase a renunțat la distincția supremă – pe care o primise ca semnatar al Declarației de Independență a R. Moldova, în semn de protest față de „instaurarea dictaturii”.
Un alt jurnalist și politician – Dmitri Ciubașenco – a renunțat la distincție după ce Mihai Ghimpu l-a decorat pe președintele georgian Mihail Saakașvili cu „Ordinul Republicii”, motivând că nu vrea să fie asociat cu cel din urmă.
Nu se știe dacă toți cei vizați au returnat distincțiile la Președinție, așa cum prevede legea.
Beneficii și costuri
În R. Moldova, cu unele excepții, deținătorii distincțiilor de stat nu beneficiază de gratuități sau facilități. De unele, cum ar fi călătoriile gratuite în transportul public, se bucură doar veteranii de război.
În schimb, cei decorați primesc alocații lunare de la stat. Acestea variază între 50 și 700 de lei, în funcție de distincție. Cavalerii „Ordinului Republicii” și ai Ordinului „Ștefan cel Mare” ridică lunar 500 și, respectiv, 700 de lei.
Confecționarea distincțiilor de stat comportă și cheltuieli bugetare anuale. Din anunțurile publicate pe platforma achizitii.md aflăm că, în acest an, Președinția a căutat executori pentru o serie de distincții de stat, oferta cifrându-se la circa 1,6 milioane de lei. Planul achizițiilor Președinției pentru acest an a prevăzut cheltuieli pentru „însemne de stat și brevete aferente distincțiilor” în valoare de 2 milioane de lei.
Specificațiile de prețuri la unul din tendere arată că pentru confecționarea a 150 de bucăți a „Ordinului Libertății” au fost prevăzută suma de 281.700 de lei, adică o distincție ar costa peste 1.800 de lei. La același preț este și „Ordinul Muncii”. Putem presupune că cele mai prestigioase ordine – fabricate din argint și aur – sunt mult mai scumpe. Pe de altă parte, unele distincții pentru titlurile onorifice nu ajung la 250 de lei bucata.
Datele de pe platforma de achiziții publice mai arată că, în 2023, pentru cutiile capitonate destinate păstrării distincțiilor de stat s-au alocat în jur de 50.000 de lei, iar în 2019, Președinția avea un buget de jumătate de milion de lei pentru cutii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
