Între 29 aprilie 2022 și 11 septembrie 2025 - notează activiștii - au fost identificate 226 de pete de poluanți pe suprafața mării, cu o arie totală de 1308 km², echivalentul a aproximativ 5,5 ori suprafața Bucureștiului. Dintre acestea, 55 de pete, însumând 162 km², au apărut în arii protejate, iar 11 pete, cu o arie totală de 112,8 km², pot fi atribuite infrastructurii offshore de petrol și gaze.
Harta interactivă realizată de Greenpeace în parteneriat cu SkyTruth arată o imagine pe care activiștii o numesc „alarmantă”: urmele aproape drepte expun deversări provenite de la nave aflate în mișcare, de-a lungul coridoarelor principale de navigație spre și dinspre strâmtoarea Bosfor, în timp ce petele ondulate, care urmăresc vântul și curenții, apar în proximitatea infrastructurii petroliere și de gaze. Organizația constată, de asemenea, o concentrare îngrijorătoare a deversărilor în arii protejate precum Delta Dunării și „Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov”.
„Petele de petrol sunt adesea subestimate și nu primesc foarte multă atenție. Cu toate acestea, deversarea apei uzate și contaminate cu combustibil de navă și lubrifianți, este încă o practică standard, din nefericire. Se întâmplă în mod regulat și urmează rutele principale ale navelor din regiune către și dinspre strâmtoarea Bosfor. O noutate este detectarea unor scurgeri a căror potențială sursă este infrastructura petrolieră și de gaze”, a declarat Alin Tănase, Coordonator de Campanie la Greenpeace România.
Greenpeace România atrage atenția că aceste deversări reduc calitatea apei, perturbă lanțul trofic și pun în pericol fauna marină, cu efecte care pot fi atât locale, cât și cumulative.
Dezastrele ecologice sunt posibile oricând, avertizează activiștii. Ultimul mare dezastru înregistrat a fost în decembrie 2024, când două petroliere rusești s-au scufundat în apropierea strâmtorii Kerci, provocând o uriașă deversare de petrol; după 10 luni, consecințele accidentului sunt încă prezente.
Cu toate acestea, în timp de Marea Neagră suferă, autoritățile sunt pasive, iar astfel de cazuri de poluare sunt rar raportate în statisticile oficiale.
„Poluarea din multiple surse precum războiul din Ucraina, pescuitul excesiv, industria extractivă și navigația fără responsabilitate schimbă sau alterează chiar ireversibil viața mării. Marea Neagră riscă să se transforme încet, dar sigur, într-o mare moartă”, atrage atenția Greenpeace România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
