După ce și-a terminat serviciul militar obligatoriu în Kazahstan, țara sa natală, în toamna anului 2023 Kirill Nisanbaev a plecat la muncă în Rusia.
Orașul lui Nisanbaev, Rudnîi, este situat la mai puțin de 100 de kilometri de Rusia și nu este neobișnuit ca localnicii să caute locuri de muncă în țara vecină.
Câteva luni mai târziu, Nisanbaev și-a sunat familia dintr-un centru de detenție pentru migranți din orașul rus Celeabinsk, unde lucra într-o fabrică.
„A spus că a fost reținut în legătură cu un jaf. Mi-a spus că polițiștii de la centrul de detenție l-au bătut și l-au forțat să semneze un contract [pentru a lupta în Ucraina]”, a declarat Kamilla, sora geamănă a lui Nisanbaev, pentru RFE/RL.
Potrivit Kamillei, Nisanbaev a povestit familiei sale că mulți alți migranți reținuți de poliția rusă au aceeași soartă.
În martie 2025, Nisanbaev a fost ucis pe câmpul de luptă din regiunea Donețk, Ucraina. Familia lui a aflat abia în iunie.
Kamilla a spus că familia a fost nevoită să ia decizia dificilă de a-l înmormânta în Celeabinsk, nu acasă, pentru că autoritățile kazahe i-au deschis un dosar penal pentru mercenariat.
„Poliția din Rudnîi ne-a spus că dacă aducem cadavrul acasă va fi deschisă o anchetă împotriva întregii familii, care va dura cel puțin un an”, a spus Kamilla. „Ne-au spus: «Mai bine îl îngropați în Rusia și ne trimiteți fotografii, ca să fim siguri că nu ați introdus cadavrul ilegal în Kazahstan»”.
Kazahstanul și alte țări din Asia Centrală sau Europa de Est și-au avertizat în repetate rânduri cetățenii să nu participe la războiul Rusiei în Ucraina, avertizându-i că vor fi acuzați de mercenariat în țara lor.
Dar Rusia, unde sunt milioane de lucrători migranți din fosta regiune sovietică, continuă să recruteze cetățeni din Asia Centrală pentru a-și completa contingentele în declin din Ucraina.
Supraviețuitorii, rudele recruților și activiștii pentru drepturile omului afirmă că autoritățile ruse folosesc diverse metode – de la oferte tentante până la tortură și amenințări – pentru a-i recruta.
„Rusia împiedică mercenarii să părăsească Ucraina chiar și după expirarea contractelor lor”
Numărul exact al cetățenilor din Asia Centrală care s-au alăturat armatei ruse în Ucraina nu este cunoscut.
Programul ucrainean de stat „Vreau să trăiesc” - destinat soldaților ruși care doresc să se predea în siguranță forțelor ucrainene – estimează că numărul central-asiaticilor se ridică la câteva mii. Proiectul publică periodic ceea ce numește „lista mercenarilor străini”.
Ucrainenii spun că au liste cu numele a peste 2.000 de cetățeni uzbeci și peste 930 de tadjici care luptă alături de trupele ruse la începutul anului 2025.
În iulie, proiectul a afirmat că, doar în primele șase luni ale acestui an, 529 de cetățeni kazahi și 327 de kârgâzi au semnat contracte cu Ministerul Apărării rus pentru a lupta în Ucraina.
„Vreau să trăiesc” susține că recrutarea kârgâzilor, mai ales, a crescut drastic. Conform listelor sale, numărul „contractorilor” kârgâzi din armata rusă în 2023 și 2024 era de aproximativ 360 în total. În aprilie, Bișkek a declarat că serviciile sale de securitate au reținut patru persoane, printre care un angajat al unei agenții guvernamentale ruse, sub suspiciunea de recrutare a cetățenilor kârgâzi pentru a lupta în armata rusă.
Proiectul nu a furnizat o listă a cetățenilor turkmeni, dar a informat recent că ofițerii ruși au împiedicat cel puțin 68 de mercenari turkmeni să părăsească Ucraina chiar și după expirarea contractelor lor.
RFE/RL nu poate verifica în mod independent numele și cifrele publicate de proiectul ucrainean.
Kievul afirmă că „mercenari” din alte părți ale Uniunii Sovietice, precum și din China, Pakistan, India și unele țări africane s-au alăturat forțelor ruse în Ucraina.
„Vă ștergem creditul dacă mergeți la război”
Au existat numeroase relatări și afirmații potrivit cărora autoritățile ruse au contactat migranții, deținuții și condamnații din Asia Centrală pentru a-i înrola în armata rusă de la începutul invaziei, în februarie 2022.
Poliția rusă și-a intensificat raidurile asupra migranților la locul de muncă, în cămine și moschei.
Polițiștii adună migranții fără documente și cei prinși cu permisele de ședere sau de muncă expirate și îi amenință cu arestarea și deportarea, potrivit martorilor, activiștilor și rudelor.
Iusuf, un lucrător migrant din Uzbekistan, a declarat pentru RFE/RL că a fost reținut la Moscova în timpul unei razii din aprilie.
Iusuf, care și-a dat doar prenumele, a declarat că ofițerii i-au spus deschis că trebuie să se alăture trupelor ruse din Ucraina.
„Le-am spus că sunt cetățean al Uzbekistanului și că nu sunt obligat să servesc în armata rusă. Apoi mi-au verificat documentele și au descoperit că am - ca și alții ca mine - un împrumut de la o bancă rusă.
„Ne-au propus: «Vă ștergem datoria și plecați la război»”, a afirmat Iusuf.
„Tot atunci, m-au lovit de două ori cu bastoanele... M-au apucat de gât și m-au pus cu fața la perete”, a adăugat el.
Iusuf a spus că a fost eliberat în cele din urmă, după ce le-a spus polițiștilor că va depune plângere la ambasada Uzbekistanului.
Rusia recrutează pușcăriași
În provincia Sughd, din nordul Tadjikistanului, o localnică a declarat pentru RFE/RL, sub condiția anonimatului, că vărul ei, în vârstă de 37 de ani, a fost recrutat dintr-o închisoare rusă pentru a lupta în Ucraina. Femeia a spus că vărul ei ispășea o pedeapsă cu închisoarea din 2019 pentru jaf.
„S-a întors în Sughd după ce a luptat în Ucraina timp de șase luni. A spus că i-au fost șterse cazierele și că a primit și bani pentru că a plecat la război”, a spus femeia. „Ne bucurăm că a fost eliberat, dar nu sunt sigură că este un lucru bun pentru societate.”
De la începutul războiului, Rusia a recrutat zeci de mii de deținuți în schimbul eliberării condiționate și a banilor. Printre aceștia se aflau mulți cetățeni din Asia Centrală.
Mai multe relatări ale deținuților, ale rudelor lor și ale organizațiilor pentru drepturile omului sugerează că oficialii ruși au făcut condițiile din închisori insuportabile și inumane pentru a-i forța pe deținuți să se înroleze în armată.
„Cred că oamenii nu ar trebui să mai meargă în Rusia. Mulți merg în Rusia din proprie inițiativă și apoi se plâng de ceea ce li s-a întâmplat”, spune Kamilla, în timp ce jelește moartea fratelui ei geamăn în Ucraina.
Scris de Farangis Najibullah pe baza informațiilor furnizate de Azattyk Media și Current Time, componente ale RFE/RL.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
