Însă, imediat ce diplomații și funcționarii se vor întoarce la birourile lor în septembrie, vor trebui luate decizii dificile și vor apărea dileme în această toamnă. Europa Liberă (RFE/RL) analizează cinci aspecte de urmărit în lunile următoare.
Deblocarea activelor rusești?
În Uniunea Europeană există active rusești înghețate în valoare de peste 200 de miliarde de euro de când blocul a început să impună sancțiuni împotriva Moscovei în februarie 2022 pentru invazia pe scară largă a Ucrainei. De atunci, în cadrul clubului se poartă o dezbatere aprinsă cu privire la ce trebuie făcut cu acești bani.
Dezbaterea va continua atunci când miniștrii de externe ai UE se vor reuni în Danemarca, în perioada 29-30 august, pentru o întâlnire informală, cunoscută sub numele de Gymnich, care servește adesea ca act de deschidere a toamnei UE. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a semnalat că dorește o dezbatere aprofundată în cele două zile cu privire la ceea ce se intenționează să se facă cu adevărat cu banii, deoarece aceștia oferă blocului atât un atu foarte puternic în negocierile viitoare, cât și unele dileme juridice.
Multe state membre ale UE, în special cele din est, cu o poziție mai dură față de Rusia, doresc să pună mâna cât mai repede pe bani pentru a plăti armele destinate Ucrainei sau pentru a reînarma blocul. Argumentele invocate sunt că astfel s-ar putea acoperi eventualul „stop” american în cheltuielile pentru Ucraina sau că este mai echitabil ca banii ruși să fie folosiți în acest scop, decât să se ceară contribuabililor europeni să plătească factura.
Alții, în special statele membre mai mari, nu vor încă asta, din mai multe motive. Unii oficiali din aceste țări susțin că banii vor fi „biletul” Europei către negocierile de pace sau încetarea focului, întrucât Moscova încearcă să recupereze o parte din ei. Alții subliniază că acești bani ar putea fi folosiți pentru a determina Kremlinul să coopereze cu noul tribunal de război. De asemenea, ei consideră că este mai bine să se mențină înghețate activele până la sfârșitul conflictului, pentru a finanța reconstrucția Ucrainei.
Apoi, desigur, există temeri în cadrul Băncii Centrale Europene (BCE) cu privire la efectele pe care le-ar avea confiscarea activelor suverane asupra monedei euro ca monedă mondială, deoarece aceasta ar putea descuraja alte țări să investească în zona euro. Belgia, sediul depozitarului central de valori mobiliare Euroclear, care deține cea mai mare parte a lichidităților rusești, este, de asemenea, reticentă față de o acțiune unilaterală.
Argumentul belgienilor este că activele înghețate sunt ca o „gâscă de aur”, deoarece profiturile generate de acestea „fără muncă”, în valoare totală de 1-2 miliarde de euro pe trimestru, ajung direct în vistieria Kievului. Este de așteptat ca dezbaterea pe această temă să continue încă o perioadă.
Decuplarea Moldovei și Ucrainei?
Până în prezent, cele două țări au avansat împreună spre aderarea la UE. Ambele au obținut statutul de țări candidate în 2022, iar la sfârșitul anului 2023, statele membre ale UE au convenit că negocierile de aderare cu cele două țări ar trebui să înceapă - fără să dea o dată. Majoritatea diplomaților europeni se așteptau ca primul dintre cele 33 de capitole de aderare să fie deschis atât cu Chișinăul, cât și cu Kievul în prima jumătate a acestui an. Însă nu s-a întâmplat nimic, deoarece Ungaria blochează începerea acestor negocieri din cauza a ceea ce Budapesta consideră a fi o lipsă de drepturi pentru minoritatea maghiară din Ucraina. Întrucât Moldova și Ucraina sunt „cuplate” în prezent, acest blocaj afectează și Chișinăul. În primăvara acestui an au avut loc discuții privind decuplarea celor două țări, astfel încât cel puțin Moldova să poată avansa, dar nu s-a ajuns la un consens.
Ungaria a indicat că nu-și va schimba poziția în această chestiune, în special după referendumul fără caracter obligatoriu organizat la începutul acestui an, în care 95% dintre respondenți s-au pronunțat împotriva aderării Ucrainei la blocul comunitar. Majoritatea oficialilor UE consideră în prezent că această poziție nu se va schimba până la alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc în aprilie 2026.
Între timp, Moldova va organiza alegeri pe 28 septembrie, cu guvernul pro-UE sperând să se mențină la putere. La Bruxelles circulă zvonuri persistente că Ucraina și numeroșii săi susținători din club au acceptat cu reticență o decuplare, în care Moldova este lăsată să avanseze singură pentru moment. Și că această decizie ar putea fi luată la începutul lunii septembrie, pentru a înclina balanța în favoarea forțelor pro-UE în alegerile din Moldova.
Momentul deciziei în privința Georgiei
Bruxelles-ul va continua să se confrunte cu regresul Georgiei pe toate fronturile în această toamnă – și acum s-ar putea chiar să se ia decizii. Comisia Europeană a trimis o scrisoare guvernului georgian în iulie, solicitându-i să respecte până la sfârșitul lunii august opt obiective de referință stabilite deja la sfârșitul anului 2024 de către executivul de la Bruxelles, printre care necesitatea abrogării controversatei legi privind „transparența influenței străine” și a pachetului legislativ la fel de contestat privind „valorile familiei și protecția minorilor” (anti-LGBT).
Puțini sunt cei care se așteaptă la Bruxelles ca Tbilisi să răspundă constructiv, iar întrebarea este acum cum va reacționa UE și, dacă da, când?
Sancțiunile împotriva oficialilor din partidul de guvernământ Visul Georgian, precum și împotriva judecătorilor considerați responsabili de șicanarea opoziției și a demonstranților nu au fost aplicate, Ungaria și Slovacia blocându-le - ceea ce vor continua probabil să facă și în viitor.
Prin urmare, la Bruxelles se lucrează în prezent la suspendarea liberalizării vizelor pentru Georgia. Pentru aceasta este necesară doar o majoritate calificată a statelor membre ale UE (55 % din statele membre, reprezentând 65 % din populația totală a UE), iar această majoritate calificată pare să fie deja asigurată. Ar fi pentru prima dată când UE suspendă liberalizarea vizelor pentru o țară candidată la aderarea la UE, dar Bruxelles elaborează în mod clar cadrul juridic necesar pentru ca acest lucru să se întâmple.
De asemenea, este posibil ca blocul să suspende anumite părți ale acordului de asociere UE-Georgia în această toamnă, inclusiv aspectele referitoare la liberul schimb. Întrebarea este când se va întâmpla acest lucru. Miniștrii de externe ai UE nu se vor reuni în niciun format oficial până la sfârșitul lunii octombrie, ceea ce ar putea oferi guvernului de la Tbilisi mai mult timp pentru a răspunde cererilor. Până atunci, Georgia va organiza și alegeri locale (4 octombrie), care vor fi un alt indicator al direcției în care se îndreaptă republica din Caucazul de Sud.
Implementarea noului sistem la frontieră
Ar fi trebuit să se întâmple deja anul trecut.... ba chiar cu un an înainte. Dar pe 12 octombrie va începe efectiv; va fi lansat Sistemul de intrare/ieșire al UE (EES). Acest lucru este important pentru toți cetățenii din afara UE care călătoresc în cele 24 de țări participante (toate statele membre, cu excepția Ciprului și Irlandei, Danemarca putând opta ulterior pentru aderarea la sistem) și în patru țări din afara UE (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein). EES va elimina ștampilarea manuală a pașapoartelor și va fi înlocuit de un sistem IT complex, instalat în toate aeroporturile, porturile și punctele de trecere a frontierei, care va înregistra intrările, ieșirile, amprentele digitale și imaginile faciale.
Implementarea este în trepte, multe state membre ale UE care găzduiesc mari noduri de transport internațional temându-se de un colaps în cazul unei introduceri simultane. Mult timp, sistemul IT nu a fost considerat complet fiabil, dar oficialii UE sunt acum încrezători că totul va funcționa în cele din urmă.
Dacă implementarea EES va fi finalizată în primul trimestru al anului 2026, se poate presupune că ETIAS (Sistemul european de călătorie și autorizare) va fi lansat mai târziu în același an, deoarece cele două sisteme sunt interconectate. ETIAS este echivalentul european al Sistemului electronic de autorizare a călătoriilor (ESTA) din Statele Unite și va avea un impact semnificativ asupra tuturor călătorilor care intră în UE fără viză. Se estimează că 1,4 miliarde de persoane, inclusiv cetățeni din Marea Britanie, Georgia, Moldova, Ucraina, Statele Unite și statele din Balcanii de Vest care nu sunt membre ale UE, vor avea nevoie de această autorizație înainte de a intra pentru prima dată în blocul comunitar. Valabilă timp de trei ani, aceasta va costa 7 euro.
V4 revine cu forțe noi?
În această toamnă nu sunt prea multe alegeri în Europa, ceea ce este destul de rar. Da, Moldova organizează alegeri cruciale în septembrie (vezi mai sus), iar la sfârșitul lunii octombrie vor avea loc alegeri anticipate în Olanda, în urma cărora partidul populist de dreapta PVV ar putea ieși învingător, dar este probabil ca o coaliție de centru-stânga/verde să formeze guvernul.
Poate cele mai interesante alegeri vor avea loc în Cehia, în perioada 3-4 octombrie. Toate sondajele sugerează că populistul Andrej Babiš va reveni la putere. Principala întrebare este dacă partidul său, ANO, va guverna singur, cu sprijinul forțelor și mai radicale de stânga și de dreapta, sau dacă vreun partid din actuala coaliție proeuropeană îi va acorda sprijin. Acest lucru va determina, la rândul său, ce fel de Cehie va apărea pe scena europeană.
Clar este că Robert Fico din Slovacia și Viktor Orban din Ungaria ar primi cu brațele deschise un partener cu aceeași viziune la Praga. Și întrucât populistul Karol Nawrocki a depus recent jurământul în funcția de președinte al Poloniei, cu intenția de a bloca o mare parte din legislația propusă de premierul liberal Donald Tusk, la Varșovia circulă zvonuri că și guvernul pro-european de acolo ar putea cădea în curând, făcând loc revenirii Partidului Legii și Justiției, de orientare conservatoare.
Din toate acestea ar reieși din nou un grup destul de omogen, format din cele patru țări din Grupul de la Visegrad (V4). Blocul celor patru țări din Europa Centrală a jucat un rol important în elaborarea politicilor UE timp de mulți ani, dar, din cauza diferențelor politice dintre capitalele acestora din ultima perioadă, V4 a fost un concept destul de inactiv. Acum, ar putea fi din nou un grup de urmărit.
Desigur, există încă diferențe, nu în ultimul rând în ceea ce privește relațiile cu Rusia, iar Varșovia încă ar putea rămâne pro-UE și pro-Ucraina, întrucât se așteaptă ca Tusk să continue lupta internă.
Dar dacă Babiš reapare cu un mandat popular clar în această toamnă, vom avea trei capitale din Europa Centrală cu o atitudine sceptică clară față de Bruxelles și Kiev. Desigur, acest lucru s-ar putea schimba din nou când Ungaria va vota în alegerile parlamentare mult așteptate din primăvara anului 2026.
Dar acum, într-un moment crucial pentru Europa, țările din Grupul de la Visegrad pot dovedi că sunt capabile să pună multe bețe în roate, pe termen scurt.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
