În timp ce israelienii sărbătoreau întoarcerea ostaticilor după 738 de zile în captivitate, Trump a lăudat într-un discurs în parlamentul de la Ierusalim (Knesset) „triumful” Israelului în confruntarea cu „teroriștii”, ca și efortul de pace pe care el însuși l-a condus.
„Am reușit, în ciuda tuturor obstacolelor, să aducem ostaticii acasă”, a spus Trump.
Israelul a spus că ostaticii sunt în general în stare de sănătate „bună”, după doi ani de captivitate.
Trump co-prezidează luni cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sisi un „summit de pace” în stațiunea egipteană de la Marea Roșie Sharm-el-Sheik, cu participarea altor lideri din țări ca Franța, Germania, Marea Britanie, Spania și mai multe state arabe.
Presa israeliană a relatat inițial că la summit va fi prezent și premierul israelian Benjamin Netanyahu, dar guvernul său a dezmințit știrea.
„Primul ministru i-a mulțumit președintelui Trump pentru invitație, dar a spus că nu va putea participa din cauza coincidenței cu începutul sărbătorii" evreiești Simhat Torah, care începe luni seara și continuă până la apusul soarelui, marți.
Există însă indicii că Netanyahu nu a mers din cauza opoziției Turciei și posibil a altor țări predominant musulmane, solidare cu palestinienii.
„La inițiativa președintelui (Recep Tayyip) Erdogan și prin eforturile diplomatice ale Turciei – cu sprijinul altor lideri – Netanyahu nu va participa la întâlnirea din Egipt”, a declarat un diplomat turc pentru AFP, sub condiția anonimatului.
Laude globale pentru Trump
Meritul lui Trump în ajungerea la armistițiu în Gaza a fost recunoscut de multe guverne ale lumii, dar și de Uniunea Europeană, printr-o declarație dată de Kaja Kallas, șefa politicii externe comunitare.
„Președintele Trump a făcut asta posibil”, a scris ea pe X, fostul Twitter.
Egiptul a anunțat că-i va decerna liderului SUA cea mai înaltă distincție egipteană, la puține zile după ce Casa Albă a criticat pe față Comitetul Nobel Norvegian pentru că nu i-a dat lui Trump premiul pentru pace, vineri.
Mișcarea Hamas, considerată teroristă de Israel și partenerii lui occidentali, i-a îndemnat tot luni președintele american Donald Trump și pe mediatorii acordului de încetare a focului din Gaza să se asigure că Israelul nu va relua operațiunile militare în teritoriu.
„Salutăm declarația președintelui american Trump, care a afirmat în mod clar sfârșitul războiului Israelului împotriva Fâșiei Gaza”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem.
„Solicităm tuturor mediatorilor și părților internaționale să continue monitorizarea comportamentului Israelului și să se asigure că acesta nu va relua agresiunea împotriva poporului nostru din Gaza”, a adăugat el.
Războiul din Gaza a început la 7 octombrie 2023 cu raidul militanților Hamas în sudul Israelului, unde au ucis peste 1.200 de persoane, luând 251 de ostatici. În represaliile militare israeliene care au urmat au murit potrivit estimărilor palestiniene 67.000 de oameni.
Fâșia Gaza a fost „nivelată” de bombardamente aproape în întregime, aproape toți locuitorii ei au fost nevoiți să se refugieze chiar de mai multe ori și s-au înmulțit cazurile de foamete, pe fondul blocării ajutoarelor umanitare de către Israel.
Au devenit mai frecvente și mai ample și atacurile coloniștilor evrei din Cisiordania - și ea teritoriu palestinian ocupat - împotriva localnicilor palestinieni. Miniștrii de extremă-dreapta din guvernul Netanyahu au propus ca atât Gaza, cât și Cisiordania să fie anexate.
La sfârșitul lunii septembrie curent, președintele Trump a propus un plan de pace în 20 de puncte, spunând pe 9 octombrie că Israelul și Hamas l-au acceptat.
În afară de schimbul de ostatici și prizonieri, planul mai conține ideea ca guvernarea Fâșiei Gaza să fie preluată de tehnocrați palestinieni, iar Hamas să se dezarmeze, un punct despre care gruparea palestiniană nu a dat vreun răspuns limpede.
Înainte să vină cu propunerea de armistițiu, Trump a sugerat ca Gaza să fie transformată într-o „rivieră” turistică, iar locuitorii ei să fie mutați în alte țări. Luni, întrebat de reporteri în Israel dacă mai dorește asemenea proiecte, a spus că deocamdată trebuie „ajutați oamenii” și „reconstruită” enclava devastată de război.
Urmează Ucraina?
La mai mult de 2.000 de kilometri distanță de Ierusalim, la Kiev, speranțele sunt ca Trump să-și respecte promisiunea făcută la început de mandat de a fi „un pacificator și un unificator” și să nu se retragă tacit din eforturile de negociere a păcii în Ucraina.
„Dacă s-a ajuns la un armistițiu și la pace în Orientul Mijlociu, spirutul conducător și determinarea actorilor globali pot cu siguranță să funcționeze și în cazul nostru”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X la scurt timp după ce Trump și-a încheiat discursul, la Ierusalim.
Anterior, Zelenski afirmase că Rusia „exploatează în mod deschis faptul că lumea este concentrată pe asigurarea păcii în Orientul Mijlociu”, intensificându-și atacurile aeriene asupra Ucrainei.
Există diferențe esențiale între cele două conflicte, spun analiști contactați de Europa Liberă. Israelul este atât de izolat diplomatic încât depinde exclusiv de sprijinul SUA, fiind și cel mai mare beneficiar al ajutorului american din lume.
Mulți analiști spun că Trump a folosit această pârghie în mod privat pentru a determina Israelul să accepte planul său de pace în 20 de puncte. De asemenea, a existat o presiune publică asupra lui Netanyahu, în special după un atac aerian israelian luna trecută asupra unei ținte Hamas din Qatar, un aliat cheie al SUA.
Prin contrast, Rusia se bucură de sprijinulChinei din punct de vedere economic și Coreei de Nord din punct de vedere militar. Ea a rezistat mai multor runde de sancțiuni internaționale severe și nu pare dispusă să facă compromisuri.
„Nu cred că există multe similitudini între [eforturile de pace din Orientul Mijlociu] și situația din Ucraina și Rusia”, a declarat Ben Friedman, membru al grupului de reflecție Defense Priorities din Washington, pentru RFE/RL.
„Chiar dacă americanii vor convinge [Rusia] că vor impune sancțiuni mai severe și vor exercita o presiune mai mare asupra ei, acest lucru nu va schimba prea mult situația”, a adăugat el. „Este dificil, deoarece am impus deja sancțiuni atât de severe încât nu mai avem multe opțiuni la dispoziție.”
După Reuters, dpa și AFP.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
