Linkuri accesibilitate

Parlamentul votează pentru a opri „executarea silită” a micilor fermieri


Câteva zeci de fermieri au protestat în fața Guvernului pe 12 decembrie, cerând moratoriu pe executările silite, rambursarea TVA și anularea legii camerelor agricole
Câteva zeci de fermieri au protestat în fața Guvernului pe 12 decembrie, cerând moratoriu pe executările silite, rambursarea TVA și anularea legii camerelor agricole

Parlamentul a aprobat în prima lectură pentru un moratoriu de un an pe „urmărirea silită” de către bănci a fermierilor care nu-și pot întoarce datoriile în urma secetei. Reprezentanți ai fermierilor au spus că parlamentul nu i-a consultat înainte de votul din 18 decembrie, dar că își suspendă planurile de protest.

Proiectul de lege a fost susținut de 88 de deputați, la o săptămână după ce, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri au protestat la guvern, cerând un asemenea moratoriu pe executările silite, rambursarea TVA-ului și renunțarea la ideea unor camere agricole, care ar urma să intre în vigoare de la începutul anului viitor.

Ce prevede proiectul de lege

Propune instrumente juridice de protejare pe durata a 12 luni a micilor fermieri ale căror terenuri au fost afectate de secetă și înghețurile de primăvara.

Deputatul partidului de guvernământ PAS, Alexandr Trubca, unul dintre autorii inițiativei, a explicat în plenul parlamentului că aceasta va suspenda timp de un an și calcularea dobânzilor și penalităților pentru fermieri în raport cu creditorii.

Moratoriul va proteja bunurile micilor fermieri – terenuri, semințe, îngrășăminte ș.a., care vor putea fi folosite în continuare. Agricultorii vor putea să-și vândă recoltele, iar veniturile obținute vor fi folosite prioritar pentru stingerea datoriilor.

Pentru a beneficia de efectele noii legi, micii fermieri vor trebui să întrunească o serie de condiții de eligibilitate, inclusiv să nu aibă mai mult de 1800 de hectare de pământ per fermier și să poată demonstra că cel puțin 40% din suprafețele din posesie le-au fost afectate de condițiile meteo nefavorabile.

Autorii cred că acest răgaz de un an va contribui la redresarea situației financiare a fermierilor. Dar părerea nu a fost împărtășită de unii deputați de opoziție.

În 2024, seceta și înghețurile au afectat peste 335 de mii de hectare de culturi agricole și livezi, iar în 2025 – în jur de 79 de mii de hectare, în mare parte de floarea soarelui, rapiță și porumb, potrivit notei de fundamentare a proiectului.

La sfârșitul lunii iulie curent, Forța Fermierilor, una dintre cele mai mari asociații ale agricultorilor, a cerut guvernului să instituie stare excepțională în raioanele Ștefan Vodă și Căușeni din sudul țării, cele mai afectate de secetă, însă autoritățile au refuzat.

În septembrie, autoritățile au spus că vor oferi compensații în valoare de 100 de milioane de lei pomicultorilor, producătorilor de sfeclă de zahăr afectați de înghețuri, dar și unor viticultori din raionul Cahul, cu plantații afectate de înghețuri.

Critici și o moțiune simplă din partea opoziției

În debutul ședinței parlamentului, deputatul formațiunii „Partidul Nostru”, Serghei Ivanov, tot el și președinte al comisiei parlamentare pentru agricultură, a avansat o moțiune simplă împotriva ministrului Agriculturii, Ludmila Catlabuga, acuzată că ar ignora problemele cu care se confruntă fermierii. Moțiunea a fost semnată de 42 de deputați din mai multe fracțiuni ale opoziției.

La fel, mai mulți deputați din opoziție au criticat moratoriul pe achitarea silită a datoriilor, spunând că nu a fost consultat cu asociațiile fermierilor și cu unii creditori.

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco, care este și fermier în raionul Căușeni, a spus că inițiativa legislativă trebuie să vină „la pachet cu instrumente de finanțare sau refinanțare”.

Ivanov a fost de acord că proiectul a fost făcut „în grabă”, fără consultări largi și a spus că trebuie susținut pentru a putea fi completat cu „doleanțele fermierilor” în lectura a doua.

Serghei Ivanov, deputat din partea „Partidului Nostru”, președinte al comisiei parlamentare pentru agricultură, la tribuna parlamentului în timpul dezbaterii proiectului de lege privind moratoriul asupra executărilor silite a agricultorilor, 18 decembrie 2025
Serghei Ivanov, deputat din partea „Partidului Nostru”, președinte al comisiei parlamentare pentru agricultură, la tribuna parlamentului în timpul dezbaterii proiectului de lege privind moratoriul asupra executărilor silite a agricultorilor, 18 decembrie 2025

Fostul premier Ion Chicu, deputat al blocului „Alternativa”, a spus că deși este salutară elaborarea proiectului, acest moratoriu este ca o scuză: „să-i lăsăm să moară, dar să nu zică că din cauza noastră”. Chicu, care în propriul său mandat de premier, în 2020-2021, a fost criticat intens de fermieri, a cerut și el un instrument financiar suplimentar, prin care să fie susținuți micii fermieri în următoarea campanie agricolă.

Până la aprobarea proiectului în lectura a doua, acesta mai trebuie să primească un aviz din partea guvernului.

Planurile de protest, suspendate

Liderul Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Bădărău, a spus Europei Libere în urma votului din parlament că termenul de un al moratoriului propus este acceptabil, dar a cerut și el noi mecanisme de sprijin pentru agricultori.

Bădărău a spus că proiectul de lege a ajuns la asociația sa prea târziu pentru a mai fi comentat înainte de prima lectură, dar că micii fermieri își vor spune poziția înainte de lectura a doua, probabil până la sfârșitul anului.

Anterior, Forța Fermierilor a anunțat că statul le datorează agricultorilor subvenții neplătite în valoare de 1,3 miliarde lei, plus alte cel puțin 2,4 miliarde lei pentru rambursarea TVA.

Liderul asociației de fermieri a precizat că aceștia au pus pe pauză planurile de organizare a unor noi protestele, deoarece autoritățile au început să fie mai receptive. Agricultorii amenințaseră că vor bloca cu tractoarele unele drumuri naționale sau chiar posturi vamale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

XS
SM
MD
LG