„Am avut discuții cu poliția care ne-a asigurat că va fi prezentă la marș și va asigura protecția participanților”, iar primăria „nu are nicio putere legală ca să interzică acest eveniment”, a spus activistul Vasile Micleușanu, care se ocupă anul acesta de organizarea „Marșului Solidarității”.
Manifestarea pentru drepturile comunității LGBTQ+, care se ține în R. Moldova de 13 ani, va încheia, duminică, o serie de evenimente organizate în cadrul săptămânii Moldova Pride 2025.
Dar Igor Dodon a anunțat, la 10 iunie, că Partidul Socialiștilor își cheamă susținătorii să participe, în aceeași zi cu pride-ul, la o contramanifestație la Chișinău numită „Marșul Familiei”. Politicianul pro-rus s-a arătat cu atât mai revoltat cu cât Pride-ul pică de ziua Tuturor Sfinților, o sărbătoare ortodoxă.
„Este dreptul fiecăruia să iasă și să protesteze, atât timp cât nu sunt violenți”, a comentat posibilele contramanifestații editorialista portalului Agora, Diana Guja, în podcastul „Pe Agendă cu Cristina Popușoi”.
Însă Guja, care se ocupă de mulți ani de strategia de comunicare a organizației pentru drepturile minorităților sexuale GenderDoc-M, a mai spus că aceste demonstrații organizate de politicieni au fost însoțite în trecut de acte de violență și manifestări ale urii, care țin în frică o parte a societății.
Pride-ul prinde partidele față în față cu alegerile
Pe 15 mai, cu o lună înainte de marșul anual pentru drepturile comunității LGBTQ+, membrii Consiliului Municipal Chișinău din partea partidului MAN al primarului Ion Ceban și-au unit forțele cu consilierii socialiști și cei comuniști și au votat pentru a interzice manifestarea.
Organizatorii și apărătorii drepturilor omului au spus că libertatea de exprimare și cea de întrunire prevăzute de Constituție și nu pot fi îngrădite printr-o decizie a autorităților locale. Așa încât decizia Consiliului Municipal este văzută de ei drept o declarație politică într-un moment în care partidele își formulează temele de campanie înaintea alegerilor parlamentare de la toamnă.
Deși își spune pro-european, partidul primarului Ion Ceban a îmbrățișat în chestiunea minorităților sexuale o poziție similară cu a Kremlinului, care este promovată în unele țări europene de partide ale extremei drepte, iar în R. Moldova – mai ales de formațiuni care-și spun de stânga.
Consilierii partidului de guvernământ PAS nu au sprijinit decizia din 15 mai, dar nici nu au condamnat-o, preferând să iasă din sala de ședințe a Consiliului Municipal. Dar Guvernul a cerut Consiliului Municipal, printr-o notificare trimisă de Cancelaria de Stat la 6 iunie, să revină asupra deciziei controversate.
Comunitatea queer există, lucrează, plătește impozite, dar mai și votează
Pentru Diana Guja, poziția PAS denotă „frică” în condițiile în care „atitudinile homofobe în continuare sunt foarte puternice în R. Moldova”, iar alegerile se apropie.
Sloganul manifestațiilor Moldova Pride 2025 face și el trimitere la calculele electorale ale partidelor, avertizându-le: „Nu vă jucați cu 5%” – cam aceasta ar fi ponderea pe care a presupus comunitatea LGBTQ+ că ar avea-o printre alegătorii activi din R. Moldova. Iar 5% pot face diferența atunci când competiția este strânsă.
„Nu avem date concrete, în mod evident, dar da, este un mesaj adresat politicienilor”, spune Diana Guja.
După ani în care ea și organizația sa, GenderDoc-M, au muncit pentru acceptarea de către majoritate a faptului că persoanele queer există și au aceleași drepturi, acum au „ajuns la vârsta” la care le pot spune mai direct și politicienilor că reprezentanții minorităților sexuale lucrează și plătesc impozite, dar și votează, iar „atunci când acești oameni merg la vot, ei ar dori să audă de la partide și niște lucruri care îi preocupă pe ei”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
