În discuțiile neoficiale cu executivul UE înainte ca proiectul finalizat să fie trimis guvernelor naționale, mai multe țări din bloc, în special cele considerate destinații turistice importante, au indicat că ar fi împotriva unei astfel de măsuri.
Comisia Europeană propune în schimb, acum, o altă măsură care, cel puțin teoretic, ar limita circulația diplomaților ruși în interiorul UE, dacă ar fi adoptată.
Documentul de două pagini, văzut de Europa Liberă (RFE/RL), a fost trimis ambasadorilor blocului pe 26 septembrie.
El nu se referă, tehnic, doar la diplomații ruși. Sunt incluși și membrii familiilor și membrii personalului administrativ și tehnic al misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare.
Motivul acestei măsuri este precizat încă de la început: aceste persoane „sunt adesea implicate în activități care contribuie la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în special prin răspândirea retoricii rusești cu privire la cauzele războiului, desfășurarea acestuia sau rolul Uniunii și al statelor sale membre în sprijinirea Ucrainei”.
Deși asta nu se menționează în document, au existat și câteva cazuri în care agenți ruși au fost trimiși în blocul comunitar sub acoperire diplomatică pentru a comite diverse acte de sabotaj, ceea ce a determinat majoritatea țărilor europene să reducă drastic prezența diplomatică rusă pe teritoriul lor în ultimii ani.
Cehia, care a fost ținta unor presupuse activități hibride rusești, insistă de mai bine de doi ani pentru limitarea mișcărilor diplomaților ruși.
Deși majoritatea statelor membre au respins această idee când a fost propusă pentru prima dată de Praga, ea a câștigat teren în ultimele săptămâni, deoarece se crede că Moscova se află în spatele mai multor incursiuni cu drone și alte incidente pe teritoriul UE.
Pe 30 septembrie, autoritățile cehe au anunțat că interzic unilateral diplomaților ruși staționați în alte țări să intre în țara din Europa Centrală.
„Operațiunile de sabotaj sunt în creștere și nu vom risca să trimitem agenți sub acoperire diplomatică”, a declarat ministrul de externe Jan Lipavsky pe X. „Dăm un exemplu altor țări și voi continua să insist pentru adoptarea celor mai riguroase măsuri la nivelul Schengen.”
Cu toate acestea, când ideea a fost discutată săptămâna trecută de diplomații UE la Bruxelles, a existat încă un anumit scepticism cu privire la propunerea de a generaliza măsura în întreaga Uniune Europeană - au fost în special rețineri în ceea ce privește eficacitatea interdicției și semnalele politice pe care le-ar putea transmite.
O sarcină dificilă
Având în vedere că este vorba de o măsură de sancționare, toate cele 27 de state membre trebuie să fie de acord cu ea, iar ajungerea la acest consens va fi foarte dificilă.
Marea întrebare este cum ar funcționa interdicția în realitate.
Majoritatea statelor membre ale UE fac parte din zona Schengen, unde controalele la frontierele interne sunt practic inexistente.
Un diplomat rus staționat în Cehia, de exemplu, poate călători cu ușurință cu mijloacele de transport public sau cu un vehicul privat în orice stat vecin din UE, fără a fi nevoit să prezinte vreun document oficial la trecerea frontierei.
Ideea din spatele propunerii cehe – cel puțin în teorie – este de a obliga diplomații, membrii familiilor acestora și alți membri ai personalului diplomatic să notifice în prealabil că vor călători într-un stat membru al UE, altul decât cel în care sunt staționați.
Statele membre ar avea atunci dreptul să refuze intrarea pe teritoriul lor, cu condiția ca această decizie să fie comunicată celorlalte capitale cu cinci zile înainte.
Doar tranzitarea unui stat membru al UE în drumul unui diplomat către sau dinspre locul de destinație ar trebui să fie permisă fără autorizare prealabilă.
Persoanele fizice trebuie să „notifice statele membre în cauză cu cel puțin 24 de ore înainte de data prevăzută pentru intrarea pe teritoriul acestora”, iar această notificare trebuie să includă mijloacele de transport, marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculelor private utilizate, precum și numele transportatorului și codul rutier, în cazul în care se utilizează transportul public. De asemenea, trebuie să se precizeze punctul de intrare, precum și data intrării și a ieșirii.
O mișcare simbolică?
Dar de ce ar face acest lucru un oficial rus, dacă riscă să nu obțină permisiunea de a călători într-un alt stat membru al UE?
Una peste alta, există o șansă mică ca el să fie „prins”.
Dacă asta, totuși, se întâmplă, el riscă să fie declarat persona non grata și expulzat din țara gazdă. Întrebarea rămâne dacă această măsură este suficient de strictă pentru a descuraja pe oricine să încerce să călătorească fără autorizație prealabilă.
Țările sceptice față de propunerea Cehiei au subliniat că este practic imposibil să se țină evidența persoanelor în acest mod și că este nevoie de eforturi prea mari din partea poliției și a ofițerilor de control la frontieră pentru a monitoriza constant mișcările persoanelor vizate.
Mulți sunt, de asemenea, reticenți în general față de măsurile care vizează diplomații străini, deoarece ideea menținerii unor canale de comunicare deschise este încă vie în unele capitale.
De asemenea, ei sunt îngrijorați că Moscova ar putea riposta prin închiderea completă a consulatelor sau ambasadelor țărilor lor în Rusia.
Argumentul celor care nu cred în eficacitatea propunerii cehești este că ar fi în mare măsură o mișcare simbolică și ar putea afecta statele membre mai mult decât eforturile de război ale Kremlinului în Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
