De această dată, campania electorală, care va dura până pe 26 septembrie, se desfășoară după reguli ceva mai stricte. Lucru vizibil încă de la debutul perioadei electorale, pe la mijloc de iulie, când doar 25 din cele peste 66 de formațiuni politice înregistrate la Agenția Servicii Publice au primit undă verde să-și încerce norocul în alegeri.
Însă unii potențiali concurenți s-au „împiedicat” pe parcurs și n-au fost înregistrați în cursa pentru parlamentare de către Comisia Electorală Centrală.
Cine mai așteaptă
Până în prezent, Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună (inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene), respins inițial de CEC, a reușit să obțină câștig de cauză la Curtea de Apel și procesul continuă la Curtea Supremă de Justiție.
Un alt caz este al Partidului Democrat Modern din Moldova, fondat de Vladimir Cebotari (sancționat recent de guvernul moldovean pentru afiliere cu oligarhul Vladimir Plahotniuc). ASP a exclus temporar PDMM din lista formațiunilor politice cu drept de a participa în cursa electorală, iar CEC a respins înregistrarea acestuia. Partidul a anunțat că va ataca decizie în instanță.
Încă își mai caută dreptatea în instanță și Partidul Liberal Democrat al fostului premier Vlad Filat, Partidul pentru Oameni, Natură și Animale (PONA), Mișcarea Profesioniștilor Speranța-Nadejda și independenta Dina Carpinschi.
Îndemn la responsabilitate
În debutul campaniei, dis-de-dimineață, președinta Maia Sandu a îndemnat cetățenii și concurenții electorali „să-și înțeleagă responsabilitatea” și să „acționeze strict în interes național”, făcând referire la referendumul constituțional de anul trecut când s-a decis introducerea în Constituție a obiectivului de aderare la UE.
Șefa statului a îndemnat cetățenii să sesizeze autorităților cazurile de corupție electorală și să fie atenți la eventuale acțiuni de dezinformare.
Lansări matinale în campania electorală
Primii s-au lansat în campanie, dimineața devreme, în scuarul Parlamentului, candidații blocului electoral „Alternativa”. Acesta întrunește Mișcarea Alternativa Națională a primarului Chșinăului Ion Ceban; Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, al ex-premierului Ion Chicu; Congresul Civic, condus de fostul consilier prezidențial și deputat comunist Mark Tcaciuk, și echipa ex-candidatului la prezidențialele din 2024 (sprijinit atunci de socialiști), fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.
În discursul de lansare, Ceban (care a primit pe 9 iulie o interdicție de intrare în România și în tot spațiul Schengen, pe care a și contestat-o în instanță) a spus că formațiunea pe care o reprezintă își propune ca scop să construiască „Europa aici, acasă la noi”, oferind ca exemplu rezultatele sale la cârma capitalei, pe care o conduce din 2019.
Întrebați de jurnaliști despre cum văd politica externă a Moldovei în următorii patru ani, unul din liderii blocului, Alexandr Stoianoglo, a promis „relații pragmatice” cu toate țările europene, precum și cu Rusia, fără a intra în detalii.
„Roșu de Căpriana”
La o oră și jumătate distanță și la vreo 45 de km de Chișinău, la Mănăstirea Căpriana, și-a anunțat lansarea în campanie și blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. În discursurile de lansare, liderii blocului au spus că ținta lor în alegeri nu este doar victoria și „eliberarea țării de regimul PAS”, ci și „a reda oamenilor încrederea în Moldova”.
Printre promisiunile anunțate se numără obținerea unui acord privind livrarea gazelor naturale la un tarif de cel mult 8 lei, promovarea proiectelor pentru dezvoltarea satelor și orașelor, reformarea sistemului bancar, acces prioritar al producătorilor autohtoni la achiziții publice și sprijin pentru agricultură.
Unul dintre liderii acestui bloc, ex-bașcana Găgăuziei Irina Vlah, care conduce Partidul Republican Inima Moldovei, a fost în ajun sancționată de guvernul Canadei pentru implicare în „acțiuni de destabilizare” a R. Moldova. În discursul său, Vlah a criticat guvernarea actuală, despre care a zis că a transformat țara „într-un câmp ars al jocurilor geopolitice străine”.
Justiție, integrare, Unire
O altă formațiune care și-a anunțat din prima zi intrarea în campania electorală este Partidul Național Moldovenesc, care s-a lansat în fața fostului sediu al Sfatului Țării, unde s-a votat unirea cu România în 1918, care este în prezent un bloc de studii al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.
Liderul partidului, Dragoș Galbur, cunoscut blogger în trecut, a spus că obiectivul major al formațiunii, dacă va ajunge la guvernare, va fi „unirea cu România și integrarea europeană ireversibilă”. Printre alte priorități anunțate se numără interzicerea accesului în funcții publice pentru persoanele cu antecedente penale, reforma teritorial-adminsitrativă și „o economie deschisă și competitivă”.
Tot vineri s-a lansat în campanie și candidata independentă Olesea Stamate, fostă membră PAS și ministră a justiției în guvernul Sandu din vara lui 2019. În clipul de lansare, aceasta spune că e nevoie de o justiție care „apără oamenii, nu guvernările”.
Stamate a fost exclusă din rândurile PAS din cauza unor amendamente la legea amnistiei deținuților, adoptate cu ocazia celei de-a 30-a aniversări de la obținerea Independenței R. Moldova. Motivația a fost că acele prevederi ar fi permis eliberarea din pușcării a unor deținuți condamnați pentru infracțiuni deosebit de grave.
Mai multe „voci”
Și-a anunțat intrarea în campanie și ex-judecătoarea Victoria Sanduța, care se promovează ca o „voce independentă” în viitorul Parlament.
În rândul celor care s-au lansat în campanie intră și candidatul independent Andrei Năstase, sub sloganul „Vocea ta în Parlament!”.
Fostul deputat și ministru de Interne își începe campania cu promisiuni legate de reducerea numărului de deputați și ministere, dar și reformarea justiției pentru „eliminarea influenței politice și oligarhice”, prin măsuri precum alegerea procurorului general de către popor sau răspunderea judecătorilor și procurorilor pentru pierderile la CEDO.
În același loc, cu scopuri mari
Spre finalul zilei de 29 august, în campania electorală s-a lansat și partidul de guvernământ PAS. Evenimentul a avut loc în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”.
Mesajul principal de lansare a fost promisiunea de aderare la Uniunea Europeană în 2028 și de a crea „Moldova Europeană”. În același loc, anul trecut, a avut loc și lansarea în campania pentru prezidențiale a candidatei din partea formațiunii, Maia Sandu, care a câștigat al doilea mandat.
Printre angajamentele asumate de PAS se numără și dublarea veniturilor populației și dezvoltarea economiei prin dublarea vânzărilor de mărfuri și servicii autohtone din R. Moldova în întreaga lume.
Reguli mai stricte pentru concurenți
Codul Electoral adoptat în 2022 a restrâns activitățile care pot fi făcute de candidați în perioada campaniei electorale. Astfel, aceștia nu mai au voie să se laude cu lucrările făcute din bani publici ori să folosească bunurile publice.
Totuși, anumite instituții pot oferi partidelor unele bunuri sau servicii, dar numai pe bază de contract și în condiții egale pentru toți.
De această dată, concertele, concursurile sau evenimentele cu artiști sau înalți oficiali din țară și de peste hotare ies și ele din peisaj dacă sunt legate de campanie.
Concurenții electorali pot avea întâlniri directe cu alegătorii în locurile desemnate de autorități, care trebuie să se asigure de accesul egal al tuturor.
Sub lupa observatorilor
Asociația Promo-LEX a spus vineri, în cel de-al doilea raport al misiunii de observare a parlamentarelor din 28 septembrie, că a înregistrat numeroase cazuri de utilizare a resurselor administrative, cel mai des de către PAS, Blocul „Patriotic” dar și de către formațiuni precum Liga Orașelor și Comunelor și Respect Moldova. Un alt aspect sesizat de observatori se referă la discursurile de ură, fiind înregistrate peste 200 de astfel de cazuri.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
