Înainte de a amâna cererea PDMM de a fi înregistrat în alegerile din 28 septembrie, CEC a spus că a primit o sesizare de ultim moment din partea Agenției Servicii Publice (ASP), în care sunt ridicate semne de întrebare în legătură cu dreptul partidului de a participa la alegeri.
CEC va reveni la înregistrarea PDMM în campania electorală după ce va elucida obiecțiile de ordin „administrativ” ale agenției guvernamentale. Dar discuțiile au loc pe ultima sută de metri înainte de startul campaniei electorale, pe 29 august.
De asemenea CEC, a avut semne de întrebare în legătură cu schimbări de ultim moment cerute chiar de PDMM în lista de candidați prezentată inițial, din care tocmai a exclus 10 persoane, scurtând-o la 91.
Presa a speculat că puteau fi retrase persoane cu posibile legături cu alt oligarh fugar, Ilan Șor, care se ascunde la Moscova.
Niciun partid, bloc sau candidat independent despre care se știe că este afiliat cu Șor nu a fost înregistrat la alegeri până acum, considerându-se că pot face un joc al Kremlinului.
Cebotari a spus în ședința CEC că schimbările sunt făcute pentru a evita riscul unor „interpretări eronate” care ar pune în pericol înregistrarea partidului în alegeri. Sugerând că chiar CEC ar caută motive pentru a nu înregistra PDMM, Cebotari a cerut o atitudine egală față de toate partidele. „CEC are aceeași abordare față de toți”, a răspuns vicepreședintele CEC, Pavel Postica.
De ce l-a pus SIS pe Cebotari pe o „listă neagră”
La câteva zile după ce PDMM a depus la CEC cerere de înregistrare în alegeri, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat la 22 august că îl include pe Cebotari, care este unul dintre fondatorul PDMM și fost ministru al Justiției, pe o listă a persoanelor sancționate, din cauza asocierii lor cu oligarhul Plahotniuc.
Acesta a condus Republica Moldova în calitate de lider al Partidului Democrat, principala formațiune de guvernământ, între 2016 și 2019, când a fost alungat de la putere și a fugit din țară. Arestat pe 22 iulie în Atena, Plahotniuc așteaptă extrădarea în R. Moldova pentru a fi judecat sau cercetat sub acuzații de crime financiare și crimă organizată.
Alături de Cebotari, SIS a sancționat alte cinci persoane și entități juridice, între care compania sa aeriană Fly One.
PDMM a spus că măsura SIS împotriva lui Cebotari, care prevede aplicarea unor măsuri restrictive de nivel internațională și care limitează mai multe drepturi civile și economice, este „abuzivă” și poartă un „un caracter politic vădit” înainte de alegerile din 28 septembrie.
Cebotari „nu a comis nicio ilegalitate, nu este vizat în niciun dosar penal” și „nu are condamnări”, a spus într-o declarație partidul, care s-a plâns și mai multor misiuni diplomatice de la Chișinău, inclusiv ambasadelor SUA și UE.
O lege din 2023 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale permite, în premieră, Republicii Moldova să-și sancționeze propriii cetățeni, dacă aceștia sunt și cetățeni ai altor țări și apar pe liste de sancțiuni internaționale.
Ce știm despre PDMM
PDMM este una din câteva formațiuni politice derivate din fostul Partid Democrat din Moldova al lui Plahotniuc.
Înregistrat inițial pe 18 iunie 2020 cu denumirea „Pro Moldova” și avându-l ca lider pe fostul spicher democrat Andrian Candu, finul lui Plahotniuc, și-a schimbat denumirea în februarie 2023.
Se declară formațiune de centru-dreaptă, de orientare social-liberală ce susține integrarea europeană. Președintele PDMM este Boris Foca, care conduce Camera de Comerț și Industrie Moldova-China, dar Cebotari este reprezentantul cel mai cunoscut al formațiunii.
Amânând o decizie în cazul PDMM pe 25 august, CEC a înregistrat în alegeri Uniunea Creștin-Socială din Moldova condusă de fostul jurnalist Gabriel Călin și a respins înregistrarea independentei Dina Carpinschi. Numărul total al concurenților înregistrați în alegeri s-a ridicat la 19, al celor respinși – la opt. CEC mai are de încă cinci cereri de înregistrare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
