„La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni se reorganizează prin fuziune prin absorbție cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, care se desființează”, se spune în documentul - proiect semnalat de G4media.ro vineri, 29 august.
El pare să sugereze că principalul motiv al reformei este necesitatea reducerii bugetului de stat, preocuparea internă nr. 1 a guvernului lui Ilie Bolojan.
„În lipsa unei intervenții rapide, există riscul ca alocările bugetare destinate acestor domenii să nu poată fi utilizate într-o manieră unitară și coerentă, fapt care ar conduce la fragmentarea programelor de sprijin și la diminuarea capacității instituționale de a răspunde nevoilor reale ale comunităților românești din afara granițelor țării”, se arată în justificarea ordonanței de urgență.
Din același document se poate înțelege că departamentele ce ar urma să fie comasate făceau, în esență, cam același lucru.
Europa Liberă a adresat prin e-mail o cerere de comentariu Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, întrebând dacă schimbarea eventuală va duce la scăderea bugetului alocat de guvernul român relației cu Moldova, dar încă nu a primit răspuns.
Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (pe scurt: DRRM) s-a făcut remarcat în ultimii ani inclusiv prin susținerea Mitropoliei Basarabiei, subordonată Bucureștiului, în competiția ei cu Mitropolia Moldovei, care ascultă tradițional de Moscova.
Cea mai recentă acțiune a DRRM a fost o nouă „reîncarnare” la Chișinău a festivalului de film internațonal de la Cluj, luna trecută.
Săptămâna aceasta, într-un discurs către ambasadori, la București, președintele român Nicușor Dan, aflat încă la început de mandat, s-a plâns de slaba gestionare a relației cu diaspora, spunând că statul român nu are încă un studiu despre nevoile ei reale.
Unii ceruseră minister pentru Moldova
Proiectul desființării Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova apare cu doar două zile înainte ca președintele român Nicușor Dan să viziteze R. Moldova cu ocazia Zilei Limbii Române, într-un eveniment care ar putea ilustra și susținerea Bucureștiului pentru forțele pro-europene de la Chișinău înaintea alegerilor de la 28 septembrie.
Chiar dacă este puțin probabil ca atenția pentru relația cu Moldova să se diminueze în urma reformei din interiorul guvernului, desființarea eventuală a Departamentului contrastează cu chemările din trecut la extinderea lui și chiar la transformarea lui în minister.
În 2020, unul din politicienii români cei mai implicați în relația cu Chișinăul, Eugen Tomac, a trimis o scrisoare deschisă colegilor săi de la București, propunând crearea „Ministerului pentru Relația cu Republica Moldova”.
O propunere similară fuseseră făcută cu un an mai înainte de președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu. El cerut în Camera Deputaților și alte facilități pentru „basarabeni”, inclusiv, de exemplu, „acces facilitat pe piața forței de muncă din România pentru etnicii români care nu au cetățenie română”.
Povestea cu Biblioteca și Seminarul Teologic
În 2023, DRRM a fost implicat într-un rar episod un pic tensionat al relației de peste Prut, provocat de cererea Mitropoliei Basarabiei, puternic sprijinită de România, să-i fie retrocedat sediul Seminarului Teologic din Chișinău, care găzduia o secție a Bibliotecii Naționale.
Proiectul înaintat de un grup de deputați PAS a stârnit dezbateri în spațiul public.
Autorii inițiativei susțineau că în acest fel vor restabili „echitatea istorică” față de Mitropolia Basarabiei, proprietățile căreia au fost confiscate și naționalizate de regimul sovietic, o părere susținută ferm într-un interviu cu Europa Liberă de Adrian Dupu, secretar de stat la DRRM - care a spus că tocmai departamentul respectiv de la București a obținut trecerea proiectului pe agenda parlamentului moldovean.
La vremea aceea, oameni de cultură s-au arătat îngrijorați de soarta colecțiilor speciale, inclusiv de carte veche și rară, care se află în blocul doi al bibliotecii. Mitropolia Basarabiei a dat asigurări că nu-i va schimba destinația și că va restaura monumentul de arhitectură și istorie.
Președinta Maia Sandu a comentat atunci că „relația R. Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”, sugerând că România a finanțat restaurarea mai multor monumente și clădiri istorice din R. Moldova. Ea a promis că autoritățile vor organiza consultări publice, pentru a identifica „soluțiile pentru îngrijorările care au fost formulate”.
Între timp, proiectul de lege pare să fi fost abandonat, tacit.
Această știre a fost actualizată ca să reflecte că desființarea DRRM este un proiect, nu un fapt decis.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
