Trump a vorbit la o conferință de presă la Casa Albă, pe 11 august, la trei zile de la anunțul că se va întâlni cu Putin în Alaska, pe 15 august. „Îi voi spune: «Trebuie să pui capăt acestui război»”, a declarat Trump.
În același timp, miniștrii de externe ai UE au avut o videoconferință cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, care a avertizat că summitul din Alaska ar putea reprezenta o „capcană” diplomatică, pe care Rusia ar putea-o folosi pentru a se eschiva de la asumarea răspunderii pentru război și a-și consolida poziția pentru noi ofensive.
În declarațiile sale din 11 august, Trump a repetat că un eventual acord între Ucraina și Rusia ar putea implica un „schimb de teritorii”, iar întâlnirea sa cu Putin va fi una de tatonare.
Președintele american crede că va ști „probabil în primele două minute” ale întâlnirii cu liderul rus dacă se poate ajunge la o înțelegere și a semnalat că ar putea renunța la participarea în procesul de pace dacă nu există „parametrii” necesari. „S-ar putea să plec și să spun «succes» și asta va fi sfârșitul”.
„Nu voi încheia o înțelegere”
Chiar dacă crede că un acord de pace în Ucraina trebuie încheiat, Trump a spus că el nu va încheia vreo înțelegere cu Putin: „Nu voi încheia o înțelegere, nu eu sunt cel care trebuie să facă o înțelegere”.
Președintele american a spus că îl va suna pe cel ucrainean Volodimir Zelenski și pe alți lideri europeni imediat după întâlnire, sugerând că va fi clar imediat dacă există vreo perspectivă de încheiere a războiului.
El a adăugat că potențialul acord de pace nu este de competența Statelor Unite și a descris necesitatea unei întâlniri dintre Zelenski și Putin ca fiind esențială pentru soluționarea conflictului. „Următoarea întâlnire va fi cu Zelenski și Putin, sau cu Zelenski, Putin și cu mine. Voi fi acolo dacă vor avea nevoie de mine”.
Cu o zi înainte, în urma numeroaselor apeluri telefonice ale lui Zelenski către capitalele europene, Bruxelles-ul și-a reafirmat poziția, îndemnându-l pe Trump să exercite mai multă presiune asupra Rusiei.
„Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”, au declarat liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Marii Britanii și Finlandei, împreună cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o declarație comună din 10 august.
Când va fi inclus în discuții și Zelenski
Întrebat în conferința sa din 11 august dacă Zelenski va participa la summitul din Alaska, Trump nu a dat un răspuns clar, dar a spus că este „puțin deranjat” de comentariul lui Zelenski potrivit căruia orice concesie teritorială ar necesita aprobarea constituțională.
„Adică, el are aprobarea să intre în război și să omoare pe toată lumea. Dar are nevoie de aprobare pentru a face un schimb de teritorii?”, a spus Trump, adăugând: „Rusia a ocupat o parte din teritoriul principal, vom încerca să recuperăm o parte din acel teritoriu pentru Ucraina”.
În timp ce Washingtonul părea să pregătească Kievul și Moscova pentru compromisuri majore în vederea sfârșitului războiului, Sibiha a declarat în cadrul conferinței miniștrilor de externe ai UE că Putin consideră întâlnirea cu Trump drept o „recompensă și o justificare” pentru agresiunea Rusiei.
Anterior, pe 10 august, vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat pentru Fox News că orice acord de pace va lăsa probabil ambele părți „nemulțumite”. „Nu va face pe nimeni foarte fericit. Probabil că, în final, atât rușii, cât și ucrainenii vor fi nemulțumiți”, a spus Vance.
Sibiha a sugerat însă că negocierile dintre SUA și Rusia ar putea fi benefice pentru Putin. „El nu este un pacificator, ci un distrugător al păcii. Pentru a obține o pace adevărată și a evita aceste capcane, trebuie să distrugem planurile și scenariile lui Putin”, a declarat Sibiha în fața diplomaților UE.
În discursul său nocturn din 10 august, Zelenski a declarat: „Înțelegem intenția Rusiei de a încerca să înșele America – nu vom permite acest lucru”.
Implicarea europenilor
Discuțiile au loc într-un moment crucial, Trump fiind din ce în ce mai frustrat de Putin, în timp ce președintele rus nu dă semne că ar fi dispus să renunțe la cererile maximaliste ale Kremlinului.
The Wall Street Journal, citând negociatori anonimi, a relatat că oficialii europeni au prezentat o propunere proprie pentru pacea în Ucraina, incluzând cererea ca, în primul rând să aibă loc o încetare a focului, iar orice schimb de teritorii să fie echitabil și să includă garanții de securitate.
Oficialii europeni i-ar fi prezentat propunerile lui JD Vance în cadrul unei reuniuni la care au participat și oficiali ucraineni în apropiere de Londra, pe 9 august, se mai arată în relatarea ziarului american.
Trei zile mai târziu, pe 12 august, liderii UE au difuzat o declarație comună în care salută eforturile președintelui american „către oprirea războiului de agresiune al Rusiei contra Ucrainei” și afirmă „dreptul inerent al Ucrainei de a-și alege propriul destin”. Ungaria, considerată aliata Rusiei în UE, nu a semnat apelul, a notat DPA.
Invazia rusească la scară largă a Ucrainei în februarie 2022 a cauzat cel mai mare război terestru din Europa din ultimii 50 de ani, devastând Ucraina și făcând ca Rusia să-și pună economia pe picior de război și să suprime orice disidență.
Potrivit estimărilor occidentale, numărul pierderilor Rusiei, morți și răniți, se ridică la peste 1 milion de oameni. Se estimează că numărul morților ucraineni în război depășește 100.000, iar numărul total al victimelor se ridică la aproximativ 400.000.
În ciuda negocierilor care se apropie, ambele părți își continuă atacurile.
După Reuters, AFP și DPA
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
