Oficialii ruși au reacționat rezervat la relatările privind progrese în negocierile americano-europene pentru a pune capăt războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei, în condițiile în care Statele Unite ar fi oferit Kievului garanții de securitate de tip NATO, scrie RFE/RL.
La o zi după ce negociatorii au încheiat două zile de discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 16 decembrie că Moscova nu a văzut propunerile discutate la Berlin și nici detalii despre oferta de securitate a SUA.
Blocarea aderării Ucrainei la NATO a fost o poziție centrală a Moscovei încă dinaintea începutului războiului. Nu este clar dacă garanțiile de securitate de tip NATO vor fi respinse sau nu de Kremlin.
Peskov a afirmat că Rusia nu dorește un armistițiu de Crăciun, așa cum a cerut Zelenski, ci un acord de pace final și cuprinzător care să pună capăt războiului, aproape de finalul celui de-al patrulea an.
„Vrem pace. Nu vrem un armistițiu care să ofere Ucrainei o pauză de respiro și să-i permită să se pregătească pentru continuarea războiului”, le-a spus Peskov reporterilor.
„Vrem să oprim acest război, să ne atingem obiectivele, să ne asigurăm interesele și să garantăm pacea în Europa pe viitor. Asta ne dorim”, a spus purtătorul de cuvânt de la Kremlin.
Într-un interviu acordat ABC News și difuzat pe 15 decembrie, ministrul adjunct rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că un acord părea iminent. Totuși, el a semnalat și că nu există nicio schimbare față de cererile maximale ale Rusiei privind teritoriul și securitatea.
Acestea includ insistența Rusiei ca patru regiuni ucrainene parțial ocupate de trupele ruse — Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson — să fie cedate Rusiei. Peninsula Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014, o acțiune condamnată de aproape toate țările lumii.
„În prezent, există patru entități constitutive care sunt parte integrantă a Federației Ruse. Nu vorbesc despre Crimeea”, a spus oficialul rus, potrivit relatărilor. „În total, avem cinci entități constitutive și nu putem face absolut niciun compromis în privința lor”, a declarat Riabkov.
Discuțiile de la Berlin au alimentat speranțele privind o încheiere diplomatică a războiului rus, care a dus la moartea sau rănirea a peste 1,5 milioane de oameni de ambele părți, a devastat mari părți ale Ucrainei și a transformat Rusia într-un stat paria la nivel internațional.
Trimișii americani prezenți la negocieri au oferit Kievului garanții de securitate de tip NATO, au declarat oficiali.
Aceasta este o cerință-cheie a Kievului. Oficialii ucraineni afirmă că, fără astfel de garanții, un acord de pace nu ar face decât să pregătească terenul pentru o nouă invazie rusă în viitor.
Oficialii ucraineni amintesc și Memorandumul de la Budapesta din 1994, o garanție de securitate susținută de Washington și Moscova. Acordul interzicea Rusiei, Statelor Unite și Regatului Unit să amenințe sau să folosească forța militară ori constrângerea economică împotriva Ucrainei, Belarusului și Kazahstanului, „cu excepția cazurilor de autoapărare sau în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite”.
În schimb, cele trei țări, aflate atunci în procesul de desprindere din fosta Uniune Sovietică, au renunțat la arsenalele nucleare moștenite din perioada sovietică.
Vorbind la Casa Albă după ce a intervenit telefonic la o cină cu oficialii-cheie reuniți la Berlin, președintele Donald Trump a declarat că negocierile sunt „mai aproape acum decât am fost vreodată” de obținerea unui acord.
Oficialii europeni au confirmat declarațiile lui Trump.
„Astăzi am avut pentru prima dată senzația că toată lumea se comporta ca aliați din aceeași tabără”, le-a spus jurnaliștilor premierul polonez Donald Tusk după plecarea de la Berlin.
„Pentru prima dată am auzit din gura negociatorilor americani că America s-ar implica în garanții de securitate pentru Ucraina într-un mod care să nu lase rușilor nicio îndoială că răspunsul american ar fi unul militar dacă Rusia ar ataca din nou Ucraina”, a mai spus oficialul polonez.
Zelenski le-a spus jurnaliștilor că garanțiile de securitate oferite de SUA trebuie să fie obligatorii din punct de vedere juridic și aprobate de Congres. El a spus că acestea ar trebui să includă și prevederi echivalente cu Articolul 5 al NATO.
Articolul 5 este un element central al structurii NATO și stipulează că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.
Zelenski a repetat poziția Kievului, de a nu recunoaște „nici de jure, nici de facto” teritoriul ocupat de forțele ruse din Donbas drept controlul Moscovei.
„Cu toate acestea, discutăm problema teritoriilor. Știți că aceasta este una dintre chestiunile-cheie. În această privință, nu avem încă un consens”, a adăugat el.
Liderul ucrainean a comentat, de asemenea, posibilitatea unui împrumut garantat de activele rusești înghețate, care ar permite Kievului să primească finanțare.
Liderii Uniunii Europene urmează să decidă la un summit organizat săptămâna aceasta, dacă blocul poate acorda un astfel de împrumut Ucrainei.
Zelenski a spus că un împrumut pentru despăgubiri ar reprezenta o garanție de securitate financiară pentru țara sa.
„Planul A este să încheiem războiul, dar trebuie să luăm în calcul și Planul B: continuarea agresiunii ruse”, a spus el.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
