Trump a trezit Europa, dar forțarea păcii în Ucraina ar putea submina strategia față de China, spune cercetătorul ruso-american Leon Aron

Administrațiile americane au exercitat presiuni constante asupra aliaților europeni ca să-și asume o parte echitabilă din povara apărării comune, însă președintele Donald Trump a adoptat o abordare mai pragmatică în privința NATO, întrebând public de ce SUA ar trebui să plătească pentru apărarea țărilor europene bogate.

Iar această retorică dură a trezit Europa dintr-un „somn” de decenii în materie de securitate națională, potrivit cercetătorului ruso-american Leon Aron. Germania, a doua cea mai mare economie din NATO după Statele Unite, a adoptat în martie reforme care îi vor permite să deblocheze miliarde pentru finanțarea apărării.

„Trump a trezit Europa, fie că a vrut sau nu”, a declarat Aron pentru Europa Liberă. „Europenilor nu le place, dar, de fapt, rezultatul final a fost, cred, benefic.”

Europa Liberă (RFE/RL) a discutat cu Leon Aron, cercetător principal la American Enterprise Institute (Institutul de Afaceri American) din Washington, în cadrul unei serii de trei interviuri intitulată „Schimbările politicii externe a Americii”, acesta fiind ultimul.

Russia Analyst: Trump Pushed Europe To Address ‘Delinquency’ In Defense

Leon Aron afirmă că Trump, de unul singur, n-ar fi reușit să determine Europa să-și sporească eforturile în domeniul apărării. Decizia președintelui rus Vladimir Putin de a lansa o invazie pe scară largă în Ucraina în 2022 – declanșând cel mai mare război pe continent din ultimii 80 de ani – a fost un element esențial, a argumentat el.

„Combinația dintre Trump și Ucraina, cred, i-a determinat să ia în serios uriașa neglijență în privința apărării naționale,” a spus Aron într-un interviu amplu.

Dacă în urmă cu un deceniu doar trei membri europeni ai NATO alocau 2% din PIB pentru apărare – nivelul minim convenit – astăzi doar câțiva nu o fac. Cu toate acestea, subfinanțarea apărării europene în cele trei decenii de după încheierea Războiului Rece și-a lăsat amprenta, a menționat expertul.

În timp ce Trump caută să mute o parte din puterea militară din teatrul european în regiunea Asia-Pacific pentru a descuraja China, aliații vor avea dificultăți în a compensa această schimbare, crede Leon Aron.

„Europenii vor avea nevoie de ani de zile ca să umple golul lăsat de Statele Unite. Cu siguranță s-au trezit, dar rămâne de văzut cum vor reuși, din punct de vedere tehnic, să organizeze această creștere bruscă a alocărilor pentru apărare”, a mai spus cercetătorul.

Leon Aron, născut la Moscova, se concentrează pe relațiile SUA-Rusia și pe politica internă a Rusiei. Între 2014 și 2020, a făcut parte din Consiliul Guvernatorilor pentru Radiodifuziune, care superviza activitatea instituțiilor de presă finanțate de guvernul SUA, inclusiv RFE/RL. A fost consilier pe problemele Rusiei al fostului guvernator al statului Massachusetts, Mitt Romney, în perioada când acesta a candidat, nereușit, din partea Partidului Republican la alegerile prezidențiale din 2012.

Războiul din Ucraina

În contextul războaielor SUA împotriva talibanilor și Al-Qaeda, Romney a declarat în 2012 că Rusia — și nu terorismul internațional — reprezintă „dușmanul geopolitic numărul unu” al Washingtonului. Doi ani mai târziu, președintele rus Vladimir Putin a ordonat anexarea Crimeii, declanșând un război cu Ucraina care s-a extins opt ani mai târziu printr-o invazie pe scară largă.

De la începutul celui de-al doilea mandat, Donald Trump a făcut presiuni agresive pentru o încheiere negociată a războiului din Ucraina. După o serie de inițiative diplomatice eșuate care nu au reușit să-l convingă pe Putin să accepte un armistițiu de 30 de zile, Trump a declarat pe 16 mai că este necesară o întâlnire cu liderul de la Kremlin pentru a pune capăt conflictului. „Cred că nu se va întâmpla nimic, indiferent dacă vă place sau nu, până când eu și el nu ne întâlnim”, le-a spus Trump reporterilor.

Trei zile mai târziu, președintele american a avut a treia convorbire telefonică cu Putin, care părea să se fi încheiat aceea că Trump susține poziția liderului rus - încetarea focului poate avea loc doar după ce Moscova și Kievul ajung la un acord privind controlul teritorial, forțele de menținere a păcii și alte aspecte.

Rusia și Ucraina sunt atât de departe una de cealaltă în privința punctelor-cheie, încât ar putea dura luni, în cel mai bun caz, până să ajungă la un acord. Mulți sunt de părerea că Putin câștigă timp, deoarece forțele sale au acum avantaj pe câmpul de luptă și, în ciuda faptului că a revendicat ilegal cinci regiuni din Ucraina, nu a reușit încă să-și atingă niciun obiectiv major de război.

La sfârșitul lunii trecute, Trump a recunoscut că este posibil ca Putin să tragă de timp și a amenințat cu impunerea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Cu toate acestea, el a prezentat convorbirea telefonică din 19 mai drept un succes, chiar dacă doar liderul de la Kremlin părea că a obținut ceea ce și-a dorit.

„Cât de departe îl poate împinge Putin pe Trump este, probabil, chestiunea-cheie în toată această situație”, spune Leon Aron.

Gestionarea relației cu Rusia

Expertul afirmă că Trump, la fel ca aproape toți președinții americani de la Franklin D. Roosevelt încoace, este atras de ideea de a gestiona relațiile cu Moscova. „Este ceva aproape religios în asta. Trump nu este diferit, din acest punct de vedere”, a menționat Leon Aron.

Totuși, spre deosebire de predecesorii săi, Trump nu deleagă dosarul rusesc diplomaților experimentați, preferând o abordare mai personalizată. L-a desemnat pe prietenul său, dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff – care nu are experiență guvernamentală – să conducă discuțiile cu Rusia. Dar acest stil direct, spune Aron, ar putea juca în favoarea strategiei lui Putin.

„Contrar a ceea ce crede Trump, eu cred că Putin consideră că îl poate manipula”, afirmă Aron. „Tot ce trebuie să facă este să-i maseze periodic ego-ul, să-i facă cu mâna din când în când de la Kremlin și lucrurile vor merge în direcția dorită de el. Din păcate, până acum, funcționează”, a spus cercetătorul în interviul pentru Europa Liberă.

Obiectivele de război ale lui Putin nu s-au redus, crede Leon Aron. Liderul de la Kremlin își propune în continuare să cucerească Ucraina, chiar dacă costurile continuării războiului sunt uriașe. A accepta un armistițiu pe linia actuală a frontului implică riscuri pentru popularitatea sa, chiar dacă mulți ruși își doresc încheierea conflictului.

„Trebuie să se uite la situația internă și să decidă cum le va explica oamenilor pierderea, care se apropie, probabil, de un milion de soldați răniți sau uciși, pentru a obține, în esență, ceea ce aveau deja: Donețk, Luhansk, o parte din Zaporojie și câteva fâșii de pământ”, menționează Aron.

Putin ar trebui să strângă și mai mult șurubul asupra populației ruse în cazul unui astfel de acord de pace. Până acum, represiunea a reușit să țină sub control furia publică din Rusia. „În acest moment, el simte că deține controlul asupra situației. Orientarea spre pace implică niște riscuri foarte serioase pentru el”, este de părere cercetătorul ruso-american.

Trump ar trebui să-și schimbe poziția și să sprijine o forță de menținere a păcii condusă de europeni, care să monitorizeze un eventual acord, a spus Leon Aron. Dacă Putin continuă să tergiverseze, Trump ar trebui să înăsprească sancțiunile împotriva industriei petroliere rusești, inclusiv să vizeze flota de transport maritim a Rusiei.

„Aceasta ar fi o lovitură foarte clară pentru Putin și l-ar putea determina măcar să ia în calcul, la modul serios, ideea păcii”, presupune Aron.

China observă și așteaptă

Dar războiul prelungit din Ucraina are implicații strategice care depășesc granițele Europei, în special în contextul obiectivului mai amplu al lui Trump de a reorienta politica externă a SUA către China, spune Leon Aron.

„Tocmai pentru că presupun că administrația Trump vrea să evite un război cu China în privința Taiwanului, ar trebui să-l preseze pe Putin să se mulțumească cu ceva care să nu însemne o înfrângere totală pentru Ucraina”, a declarat Aron. El a avertizat că recompensarea agresiunii ruse ar putea încuraja Beijingul și a subliniat rolul Chinei în susținerea războiului.

„Fără China, acest război nu ar exista. China finanțează, practic, cel puțin jumătate din cheltuielile Rusiei de pe câmpul de luptă prin achiziționarea de petrol rusesc. Xi Jinping continuă să mențină această linie de salvare”, spune Leon Aron.

Între timp, politicile comerciale protecționiste ale lui Trump ar putea submina chiar și alianțele necesare pentru a face față Chinei, a argumentat Aron. Trump a acuzat atât aliații, cât și adversarii că profită de Statele Unite prin practici comerciale nedrepte și a impus tarife de 10% pentru majoritatea țărilor.

Rușii țin mii de prizonieri de război și civili ucraineni în închisori improvizate

„Dacă piața americană este restricționată prin tarife, Europa – în special Germania – s-ar putea întoarce către China”, crede Aron. „Germania a devenit mai bogată în ultimele trei decenii exportând în China, în principal automobile, dar și alte produse de lux. S-au retras după ce au văzut politicile lui Xi, dar s-ar putea să fie nevoiți să revină”, susține expertul.

Este o situație similară și în Sudul Global, unde Statele Unite, China și Rusia concurează pentru influență. Țări precum Vietnam, Congo și Zimbabwe s-ar putea orienta și ele către China dacă pierd accesul la piața americană, a mai spus intervievatul.

Trump urmărește, de asemenea, să reducă implicarea SUA în străinătate, tăind ajutorul internațional și, potrivit unor informații, plănuind să reducă prezența diplomatică în Africa. În timp ce unii susținători ai lui Trump susțin că Africa nu ar fi de importanță strategică, Leon Aron este de părere că retragerea de pe continent ar fi o greșeală.

Nu este vorba doar că Rusia și China s-ar grăbi să umple golul, ci că și grupările teroriste internaționale ar face același lucru, a adăugat el, făcând referire la Nigeria și Mali, unde sunt active grupuri islamiste militante.

„Simpla prezență contează enorm din punct de vedere simbolic”, spune Leon Aron.

Administrația Trump și-a apărat politicile, spunând că încearcă să alinieze ajutorul și investițiile SUA cu obiectivele sale de politică externă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te