Un nou val de rachete lansate din Iran a declanșat alarma antiaeriană în centrul Isaraelului, inclusiv la Tel Aviv, în jurul orei 2:30. Serviciul de urgență israelian a publicat imagini cu un incendiu izbucnit pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul țării. Presa locală a relatat că incendiul ar fi fost provocat de resturile unei rachete interceptate de apărarea antiaeriană.
La rândul său, armata israeliană a anunțat că a lansat o nouă serie de lovituri asupra unor obiective ale industriei militare iraniene, inclusiv fabrici de rachete, un centru de cercetare despre care afirmă că ar fi implicat în dezvoltarea armelor nucleare, în Teheran, și baze militare din vestul și centrul Iranului.
Armata israeliană a mai spus că a ucis doi comandanți din cadrul aripii externe a Gardienilor Revoluției iraniene, responsabili între altele de furnizare de arme pentru rețelele proxy din Orientul Mijlociu a regimului iranian. Cei doi ar fi fost uciși în lovituri în provincia Qom și în vestul Teheranului.
Convorbiri fără rezultat între Iran și puterile europene
Atacurile reciproce între Israel și Iran au continuat după ce, în seara precedentă, ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a discutat timp de mai multe ore, la Geneva, cu omologii săi din Franța, Marea Britanie, Germania și cu șefa politicii externe de securitate europene. Discuțiile s-au încheiat doar cu o declarație ce exprimă „profunde îngrijorări” legate de escaladarea tensiunilor și cu disponibilitatea de a relua întâlnirile.
Miniștrii europeni au reiterat, de asemenea, îngrijorările cu privire la extinderea programului nuclear iranian, despre care au afirmat că „nu are un scop civil credibil”. Iranul susține că programul său ar exclusiv scopuri civile.
Israelul a început atacurile aeriene asupra Iranului, afirmând că regimul de la Teheran era pe punctul de a putea construi bomba atomică. Potrivit ministrului israelian de externe, Gideon Saar, loviturile lansate până acum au întârziat această capacitate a Iranului cu „cel puțin doi-trei ani”.
„Rezultatele sunt foarte semnificative (...). „Am reușit deja să întârziem cu cel puțin doi-trei ani posibilitatea ca Iranul să aibă o bombă nucleară”, a spus Saar într-un interviu publicat de cotidianul german Bild pe 21 iunie.
Însă atacurile israeliene care au țintit instalațiile nucleare, bazele de rachete și elita militară a Iranului au provocat și victime printre civili. Potrivit portalului de știri din SUA, Activiștii pentru Drepturile Omului, atacurile aeriene israeliene au ucis în Iran 639 de oameni, inclusiv ofițeri militari de rang înalt și oameni de știință implicați în programul nuclear.
În Israel, autoritățile au spus că 24 de civili au fost uciși în urma atacurilor cu rachete și drone lansate de Iran.
Trump își continuă pauza de gândire
Președintele american Donald Trump a reiterat pe 20 iunie că va lua o decizie în următoarele două săptămâni dacă SUA vor intra în conflict de partea Israelului - un interval de timp de care are nevoie „pentru a vedea dacă oamenii își vor veni în fire”, a spus Trump.
El a precizat că este puțin probabil să ceară Israelului să își reducă atacurile aeriene pentru a permite reluarea negocierilor.
„Cred că e foarte greu să faci o asemenea solicitare acum. Dacă cineva câștigă, e mai greu să-i ceri să se oprească, decât dacă ar pierde”, a spus Trump, adăugând că, pe de altă parte, au existat convorbiri între SUA și Iran.
El mai crede că „Europa nu va putea ajuta în această situație” pentru că „Iranul nu vrea să vorbească cu Europa, vor să vorbească cu noi”. „Vom vedea ce se întâmplă”, a mai spus președintele american.
Apariție inedită - un demnitar iranian la o televiziune americană
Ministrul de externe iranian a spus însă că nu există loc pentru negocieri cu SUA „atât timp cât agresiunea Israelului continuă”. Într-un interviu acordat postului american NBC, Araqchi a afirmat că este de datoria Statelor Unite „să demonstreze că doresc cu adevărat o soluție negociată”.
Întrebat dacă Iranul ar putea riposta împotriva unor ținte sau forțe americane din regiune, în cazul în care SUA ar intra în conflict alături de Israel, Araqchi a răspuns că ar fi un act legitim de autoapărare: „Când e război, ambele părți se atacă reciproc. Este perfect de înțeles. Iar autoapărarea este un drept legitim al oricărei țări”.
La New York, ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a declarat în fața Consiliului de Securitate, pe 20 iunie, că țara sa „nu va opri atacurile până când amenințarea nucleară iraniană nu va fi complet eliminată”.
Israelul are însă nevoie de bombe de mare adâncime și bombardiere americane pentru a încerca să distrugă instalațiile nucleare iraniene construite sub muntele Fordow.
Ambasadorul Iranului la ONU, Amir Saeid Iravani, a cerut Consiliului de Securitate să intervină și a declarat că Teheranul este alarmat de informațiile potrivit cărora SUA ar putea intra în război.
O sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că Iranul este pregătit să discute despre limitarea îmbogățirii uraniului, dar că va respinge orice propunere care i-ar interzice complet îmbogățirea uraniului, „mai ales acum, sub atacurile Israelului”.
După Reuters și AP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
