Cu săptămâni înainte de alegeri, publicul Europei Libere a putut vizualiza cum poate arăta parlamentul de la un sondaj la altul cu ajutorul Simulatorului Electoral - o aplicație care transforma prognozele din sondaje în mandate de deputat.
Într-o analiză postelectorală, am folosit aplicația pentru a pune față în față rezultatele sondajelor cu rezultatul real al alegerilor.
I. Sondaje versus rezultatul alegerilor
Cele mai apropiate de realitate au fost rezultatele sondajului CBS Research la comanda Institutului de Politici Publice, publicate pe 25 septembrie.
Acest sondaj a ghicit cel mai bine rezultatele PAS, ale Blocului Electoral Patriotic și ale Blocului Electoral Alternativa. Dar a prezis un rezultat mai bun decât cel real pentru Partidul Nostru al lui Renato Usatîi și a subestimat șansele de intrare în parlament ale Partidului Democrația Acasă al lui Vasile Costiuc.
De fapt, niciun sondaj nu a prezis faptul că „Democrația Acasă” va depăși pragul electoral de 5% și va accede în parlament.
În cazul mai multor sondaje totuși, inclusiv al sondajului IPP/CBS Research, procentele care îi lipseau „Democrației Acasă” intră în marja de eroare a cercetării.
Un alt sondaj care a prezis un scor apropiat de cel real pentru partidul de guvernământ PAS este cel realizat de IRI/Magenta.
Dar acest sondaj realizat cu săptămâni bune înainte de alegeri a subestimat cu mult performanța Partidului Nostru și a Partidului Democrația Acasă, lăsându-le pe dinafara parlamentului. Asta făcea ca blocurile de opoziție care ar fi intrat în parlament (Patriotic și Alternativa) să obțină un număr exagerat de locuri, în urma redistribuirii voturilor.
Mulți analiști au explicat creșterea Partidului Democrația Acasă în opțiunile de vot în ultima lună dinaintea alegerilor prin promovarea sa activă pe TikTok și conflictele cu poliția ale lui Vasile Costiuc mediatizate intens pe rețele.
CBS/Research a mai făcut un sondaj pentru comunitatea WatchDog, dar ceva mai devreme decât cel pentru IPP, cuprinzând începutul campaniei electorale.
Privind în retrospectivă, acest sondaj dat publicității pe 16 septembrie a exagerat rezultatele Blocului Electoral Patriotic și pe ale Partidului Nostru. Dar a subestimat rezultatele PAS, care nu obținea majoritatea parlamentară, pe ale Blocului Electoral Alternativa și pe ale Partidului Democrația Acasă, care nici nu intrau în parlament, deși șansele lor erau situate în limitele marjei de eroare a sondajului.
Cel mai îndepărtat de rezultatele reale ale alegerilor a fost sondajul iData din 24 septembrie. Potrivit acestuia, Blocul Electoral Patriotic ar fi câștigat alegerile, dar nu și majoritatea parlamentară, iar partidul de guvernământ PAS s-ar fi situat pe locul doi. Acest sondaj n-a ghicit nici rezultatele celorlalte partide care au intrat în parlament.
II: Sondaje versus votul din Republica Moldova
În apărarea sondajelor, autorii lor au spus de fiecare dată că acestea nu au cuprins alegătorii din diaspora și pe cei din regiunea transnistreană.
O analiză pe rezultatele votului din Republica Moldova, fără diaspora, sugerează o ușoară apropiere de rezultatele sugerate de sondaje, dar rămân în continuare diferențe.
În rezultatele votului din R. Moldova includem și votul alegătorilor din regiunea transnistreană, având în vedere că au votat foarte puțini, iar impactul este neglijabil ( 12017 de alegători sau 0.92% din total).
Analiza pe rezultatele votului din R. Moldova, așadar, arată că cel mai aproape de realitate este sondajul WatchDog/CBS Research, realizat la începutul campaniei electorale, dar numai în ceea ce privește rezultatul PAS și al Blocului Electoral Patriotic.
Sondajul nu a ghicit nici pe aproape rezultatul votului în R. Moldova pentru Blocul Electoral Alternativa, pentru Partidul Nostru sau pentru Partidul Democrația Acasă.
Următorul sondaj cu rezultatele cele mai apropiate de rezultatul votului din R. Moldova este ... niciunul.
Sondajul care a ghicit cel mai bine rezultatul alegerilor în general, anume IPP/CBS Research, a greșit în ceea ce privește rezultatul votului pe țară, mai ales în ceea ce privește performanța partidului de guvernământ și a principalului lui oponent, Blocul Electoral Patriotic.
În cazul celorlalte trei partide care au intrat în parlament, procentele din sondaj sunt relativ apropiate cu cele de la votul pe țară - diferențele sunt în marja de eroare sau cam pe acolo. Dar aceste diferențe devin mult mai vizibile când procentele de voturi sunt transformate în mandate de deputat.
În fine, mai mulți autori de sondaje au anticipat că nu vor prezice chiar exact rezultatele alegerilor. Un handicap major a fost de exemplu procentul mare al indecișilor sau al alegătorilor care nu au exprimat o opțiune de vot, în interviurile sociologice.
Autorii cercetărilor au spus desigur că au ponderat rezultatele, adică au luat în calcul și alegătorii care nu au spus cu cine vor vota. Dar au repetat mereu că ceea ce arată sondajelor lor este o simplă fotografie de moment a opiniei societății, care se poate schimba până la alegeri.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
