Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte liderilor europeni această propunere la summit-ul lor informal de pe 1 octombrie, la Copenhaga. Ea a sugerat deja această idee, când și-a ținut discursul anual despre starea UE, în fața Parlamentului European luna aceasta și a spus că împrumuturile trebuie bazate pe dobânzile activelor rusești înghețate, fără a afecta activele propriu-zise.
Documentul de o pagină cu propunerea lui Von der Leyen, văzut de Europa Liberă, a fost discutat pe scurt de ambasadorii UE pe 26 septembrie, iar miniștrii de finanțe ai blocului urmează, de asemenea, să dezbată mai multe detalii când se vor reuni la Luxemburg săptămâna viitoare.
Dacă va fi aprobat, acest mecanism ar putea rezolva mai multe probleme, în condițiile în care Statele Unite sugerează că nu vor mai finanța nevoile de apărare ale Ucrainei.
În primul rând, ar asigura Ucrainei lichiditățile de care are nevoie și ar elimina orice posibil veto din partea unor state recalcitrante ale UE, precum Ungaria și Slovacia. De asemenea, ar reduce presiunea asupra bugetului UE și ar răspunde la întrebarea ce trebuie făcut cu activele rusești înghețate.
Posibile obstacole
Să începem cu activele rusești înghețate. Se estimează că în UE există asemenea active în valoare de aproximativ 176 de miliarde de euro (207 miliarde de dolari), în principal la Euroclear, o companie financiară belgiană specializată în depozitare centrală de valori mobiliare.
Unele țări, în special statele baltice, au cerut de mult confiscarea acestor bani pentru a fi dați direct Ucrainei sau folosiți pentru a întări apărarea cronic subfinanțată a Europei.
Argumentul e simplu: de ce ar trebui contribuabilii europeni să plătească pentru războiul început de Kremlin? Dar multe state din vestul Europei se opun unei confiscări directe. Iar Belgia se teme că Moscova ar putea depune o plângere în justiție împotriva sa și a Euroclear.
Banca Centrală Europeană (BCE) își face griji în legătură cu statut euro, a doua monedă de rezervă a lumii, pentru că o asemenea mișcare ar putea determina alte țări să își schimbe economiile în alte valute.
Țările mari din Europa cred, de asemenea, că banii ar trebui să rămână înghețați și folosiți ulterior pentru reconstrucția Ucrainei, în scenariul foarte probabil în care Moscova va refuza să plătească despăgubiri după încheierea războiului.
De asemenea, activele înghețate sunt deja folosite pentru a genera fonduri pentru Ucraina - este vorba de profiturile trimestriale rezultate din plasamentele acestor bani, adesea în jur de 1,5 miliarde de euro (1,75 miliarde de dolari), care sunt transferați țării devastate de război în fiecare lună.
Detaliile noului mecanism
Comisia Europeană propune acum ca o parte sau toate activele înghețate aflate la Euroclear să fie transferate într-un așa-numit vehicul cu scop special (Special Purpose Vehicle – SPV), în schimbul unor obligațiuni cu cupon zero emise de Comisia Europeană. Acestea ar fi garantate de o „coaliție a doritorilor”, formată din state membre ale UE și, posibil, și din alte țări din Grupul celor Șapte mari economii industrializate.
Banii din SPV ar fi apoi transferați Kievului sub formă de împrumuturi pe parcursul anilor 2026 și 2027 (și posibil chiar după aceea), iar Ucraina ar trebui să îi ramburseze doar după ce Rusia plătește despăgubiri de război.
Suma disponibilă depinde de o evaluare a Fondului Monetar Internațional (FMI), dar ar putea fi de 140 de miliarde de euro (164 miliarde de dolari) pentru cei doi ani. Este probabil ca cea mai mare parte să fie asigurată de Europa, dacă Statele Unite refuză să contribuie la acest mecanism.
Avantajul soluției ar fi că face imposibilă blocarea finanțării de către țări ale UE care se opun. Aceasta a fost problema la începutul lui 2024, când UE a aprobat „facilitatea pentru Ucraina” de 50 de miliarde de euro (59 de miliarde de dolari) pentru anii 2024-2027, iar Ungaria a blocat inițial decizia.
Fondurile au fost luate din „rezerva” bugetului comun al UE, practic capacitatea neutilizată din buget peste ce fusese deja alocat, dar toate cele 27 de state membre au trebuit să își dea acordul.
Aproximativ 32 de miliarde de euro (37 de miliarde de dolari) din cele 50 de miliarde au fost deja transferate Kievului, deci rezerva rămasă este mică, iar Ungaria s-ar opune, cel mai probabil, ca mai mulți bani să fie folosiți în acest scop.
Totuși, există o mică problemă și în cazul activelor rusești înghețate. Ele vor rămâne blocate atâta timp cât vrea UE ca parte a sancțiunilor impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, iar Bruxellesul reînnoiește această decizie de două ori pe an, în iulie și ianuarie, prin unanimitate. Nicio țară, nici măcar Ungaria, nu a contestat prea mult ultima prelungire, în urmă cu două luni, dar asta nu exclude apariția unor probleme în viitor.
Ideea unor garanții naționale
Comisia Europeană sugerează, în documentul propus discuțiilor, ca o decizie de prelungire a sancțiunilor în viitor să fie luată prin majoritate calificată, nu prin unanimitate, dar notează că acest lucru „ar necesita un acord politic la nivel înalt din partea tuturor sau a majorității șefilor de stat sau de guvern”.
Este foarte puțin probabil ca lideri precum Viktor Orban, din Ungaria, și Robert Fico, din Slovacia, să accepte pur și simplu trecerea la noul mecanism.
Ar putea apărea și o problemă legată de garanțiile naționale. Câte țări ar fi dispuse cu adevărat să intre într-o „coaliție a doritorilor” pe acest subiect?
Cu cât participă mai multe state, cu atât mai mică ar fi suma garantată de fiecare. Dar în multe state membre, parlamentele naționale ar trebui să aprobe un astfel de pas, iar cum mai multe țări se confruntă cu deficite bugetare în creștere, mulți politicieni ar putea fi reticenți să își asume astfel de garanții.
În fine, este probabil și ca Euroclear să ceară garanții complete și solide și, posibil, chiar un rol în guvernanța noii structuri de împrumut. Și nu este exclus ca Euroclear să insiste ca și alte instituții financiare care dețin active rusești înghețate să fie obligate să contribuie la acest mecanism.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
