„La New York, alături de alte 14 țări, Franța lansează un apel colectiv: ne exprimăm dorința de a recunoaște statul Palestina și îi invităm pe cei care nu au făcut-o încă să ni se alăture", a scris ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot pe X, în marginea unei reuniuni pe tema celor două state palestiniene ținută la ONU, pe 29 iulie.
Săptămâna aceasta, președintele Emmanuel Macron a anunțat că Parisul va recunoaște oficial statul Palestina la Adunarea Generală ONU din septembrie - Franța devenind astfel primul membru cu drept de vot al Consiliului de Securitate care face un asemenea pas.
Marți, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie va recunoaște oficial statul Palestina în septembrie, dar a lăsat o „portiță” Israelului - anume, Londra ar putea amâna decizia dacă israelienii opresc campania de represalii din Gaza, soldată în 21 de luni cu peste 60.000 de morți. Tot în septembrie va veni recunoașterea statală din partea Canadei.
Israelul și principalul său aliat din Occident, Statele Unite, se opun ferm recunoașterii statului palestinian. Respingerea de către Israel a ideii a devenit mai vehementă după atacul Hamas din octombrie 2023, soldat cu 1200 de morți din rândul israelienilor și cu luări de ostatici.
Israelul nu va ceda presiunilor pentru a pune capăt războiului din Gaza și nici țările străine nu îl vor forța să accepte un stat palestinian, a declarat cel mai recent ministrul de externe Gideon Saar la Ierusalim, pe 29 iulie, adăugând că statul palestinian „pur și simplu nu se va întâmpla”.
Ideea celor două state a fost acceptată de Organizația pentru Eliberarea Palestinei în 1982 și a fost susținută o vreme și de Israel. În prezent nu se poartă negocieri de pace în baza ei.
Recunoașteri mai vechi și mai noi
Moldova se numără printre puținele țări est-europene care nu recunosc statul palestinian. Altele, ca România sau Ungaria, îl recunosc - dar nu pentru că le-ar fi din cale-afară de drag, sau pentru că țin neapărat să supere Israelul ci - pur și simplu - pentru că au moștenit această recunoaștere de la regimurile lor comuniste, dinainte de 1989, când blocul comunist era mai degrabă de partea arabilor în confruntarea lor cu Israel.
Moldova, desprinsă din URSS, nu a moștenit așa ceva, ca stat independent.
De când cu represaliile militare israeliene din Gaza, câteva țări europene care le-au criticat cel mai deschis au recunoscut statul palestinian, anume Spania, Norvegia, Irlanda și Slovenia.
Ministrul israelian de externe de la vremea aceea, Israel Katz, i-a trimis un mesaj direct furios premierului spaniol Pedro Sanchez pe X, scriind: „Hamas îți mulțumește pentru serviciile tale”, împreună cu un videoclip de 17 secunde care alterna între imagini cu dansatori de flamenco și scene ale incursiunii grupului palestinian în sudul Israelului, pe 7 octombrie 2023.
Țările din UE - la care Moldova vrea să adere - au poziții diferite pe tema recunoașterii statului palestinian, de la respingerea furibundă a ideii (ca Ungaria sau Cehia) la acceptarea ei imediată sau într-un viitor ceva mai îndepărtat (mai ales spre vestul continentului).
De la Moldova, Israel așteaptă și mai mult - cu ochii la Iran
Spre deosebire de Spania și alte țări europene, R. Moldova nu a criticat niciodată public riposta militară israeliană de 21 de luni din Gaza, atrăgându-și laude frecvente din partea Israelului - ca și pentru felul cum a votat la ONU rezoluții despre Orientul Mijlociu.
După atacul Hamas care a precedat războiul din Gaza, parlamentul de la Chișinău a adoptat în octombrie 2023 o declarație în care își exprima solidaritatea cu Israelul și reiterea dreptul lui de a se apăra. Cererea opoziției ca textul să cuprindă un apel la cruțarea civililor palestineni a fost respinsă atunci de majoritate.
Într-una din rarele declarații în chestiunea recunoașterii statului palestinian, ministrul moldovean de externe Mihai Popșoi a spus în 2024 că Moldova este pentru soluția celor două state, dar „nu se grăbește” să recunoască statul palestinian.
La cea mai recentă vizită a ministrului de externe Gideon Saar în Moldova, pe 24 iulie la Chișinău, acesta a avansat o cerere diplomatică nouă.
„M-am întâlnit astăzi cu prietenul meu Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru de externe al Republicii Moldova, și cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. În ambele întâlniri, am solicitat Moldovei să acționeze pentru a declara Gărzile Revoluționare din Iran drept organizație teroristă”, a spus Saar.
„Corpul Gardienilor Revoluției Islamice” (IRGC), cum sună denumirea oficială, a fost înființat de Ayatollahul Khomeini după revoluția din 1979 pentru a proteja noul sistem islamic iranian de amenințările interne și externe, în special de încercările străine de a provoca o schimbare de regim.
Eforturile israeliene de a obține cât mai multe condamnări oficiale ale acestei structuri în lume sunt sprijinite mai ales de SUA, iar o serie de țări europene deja au făcut asemenea declarații.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
