În contextul în care Ucraina insistă ca Europa să participe la negocierile privind reglementarea conflictului, liderii europeni îl vor însoți pe Volodimir Zelenski la Washington pe 18 august.
„La solicitarea președintelui Zelenski, mă voi alătura întâlnirii cu președintele Trump și alți lideri europeni la Casa Albă mâine”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. A fost prima, după care au urmat anunțuri similare din partea altor importante figuri politice.
Lideri din Franța, Marea Britanie, Germania și alte țări se mobilizează în jurul liderului ucrainean după excluderea acestuia de la summitul de vineri dintre Trump și președintele rus Vladimir Putin. Angajamentul lor de a fi alături de Zelenski la Casa Albă luni pare a fi o încercare de a se asigura că întâlnirea va decurge mai bine decât cea din februarie, când Trump l-a certat pe Zelenski într-o confruntare tensionată în Biroul Oval.
„Europenii se tem foarte mult ca scena din Biroul Oval să nu se repete și, prin urmare, vor să-l sprijine pe dl Zelenski până la capăt”, a declarat generalul francez în retragere Dominique Trinquand, fost șef al misiunii militare a Franței la ONU.
„Este o luptă pentru putere și o poziție de forță care ar putea funcționa în relația cu Trump”, a spus el.
Garanții de securitate cu girul lui Putin?
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat duminică că Putin a fost de acord, la întâlnirea din Alaska cu Trump, să permită SUA și aliaților europeni să ofere Ucrainei o garanție de securitate asemănătoare cu mandatul de apărare colectivă al NATO, ca parte a unui eventual acord de încheiere a războiului care continuă de 3 ani și jumătate.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la o conferință de presă la Bruxelles alături de Zelenski: „Salutăm disponibilitatea președintelui Trump de a contribui la garanții de securitate de tip Articol 5 pentru Ucraina. Iar Coaliția celor dispuși — inclusiv Uniunea Europeană — este pregătită să-și asume partea sa de responsabilitate.”
Von der Leyen a fost însoțită duminică de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz, care au anunțat că vor participa la discuțiile de luni de la Casa Albă, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Flancuri europene pentru Zelenski
Demonstrația de sprijin a liderilor europeni ar putea contribui la reducerea temerilor de la Kiev și din alte capitale europene că Ucraina riscă să fie împinsă într-un acord de pace pe care Trump spune că vrea să-l intermedieze cu Rusia.
Neil Melvin, director pentru securitate internațională la Royal United Services Institute din Londra, a declarat că liderii europeni încearcă să „modeleze această agendă care evoluează rapid”. După summitul din Alaska, ideea unui armistițiu pare aproape abandonată, narațiunea deplasându-se către agenda lui Putin de a împiedica Ucraina să adere la NATO sau chiar la UE.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat duminică la NBC, în emisiunea „Meet the Press”, că un posibil armistițiu „nu este exclus”, dar cea mai bună cale de a încheia războiul ar fi printr-un „acord de pace deplin.”
Putin a dat de înțeles că vede Europa ca pe un obstacol în negocieri. El a refuzat, de asemenea, să se întâlnească personal cu Zelenski, spunând că o asemenea întâlnire poate avea loc doar după ce vor fi puse bazele unui acord de pace.
Vorbind cu presa după întâlnirea cu Trump, liderul rus a sugerat că Kievul și alte capitale europene ar putea „crea obstacole” pentru a deraia eventualul progres prin „intrigi din culise.”
Deocamdată, Zelenski le oferă europenilor „singura cale” de a participa la discuțiile despre viitorul Ucrainei și securitatea europeană, spune expertul Neil Melvin.
Avantaje și riscuri: să fie convins, nu pus la colț
Totuși, numărul mare de lideri europeni prezenți înseamnă că grupul va trebui să fie „atent” să nu transmită mesaje „contradictorii”, a menționat el.
„Riscul este să pară autoritari și să dea impresia că se coalizează împotriva lui Trump”, a adăugat analistul. „Trump nu va dori să fie pus la colț.”
Deși detaliile rămân neclare în ceea ce privește cum ar arăta garanțiile de securitate de tip Articol 5 din partea SUA și Europei pentru Ucraina, acestea ar putea oglindi termenii aderării la NATO, conform cărora un atac asupra unui membru al alianței este considerat un atac asupra tuturor.
În declarațiile făcute la CNN, în emisiunea „State of the Union”, Witkoff a spus că întâlnirea de vineri cu Trump a fost prima dată când Putin a fost auzit acceptând un asemenea aranjament.
Volodimir Zelenski continuă să sublinieze importanța implicării atât a SUA, cât și a Europei în orice negocieri.
„O garanție de securitate înseamnă o armată puternică. Doar Ucraina poate oferi asta. Doar Europa poate finanța această armată, iar armele pentru această armată pot fi furnizate de producția noastră internă și de cea europeană. Dar există anumite lucruri care sunt deficitare și disponibile doar în Statele Unite”, a spus liderul de la Kiev la conferința de presă de duminică, alături de Ursula Von der Leyen.
Surse anonime: Putin pretinde teritorii vaste din Ucraina
Summitul din Alaska, desfășurat pe 15 august, a reprezentat cel mai înalt nivel de diplomație între Washington și Moscova de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Totuși, acesta nu a părut să aducă vreo schimbare majoră în obiectivele de război ale președintelui Vladimir Putin în Ucraina.
Potrivit unor surse anonime citate de mai multe instituții media, Putin i-ar fi spus lui Trump că ar putea fi de acord cu înghețarea liniilor frontului în regiunile Zaporoje și Herson, dacă Ucraina se retrage complet din regiunile Luhansk și Donețk.
Rusia pretinde că a anexat toate cele patru regiuni. Ea controlează cea mai mare parte a regiunii Luhansk și aproximativ 70 la sută din regiunea Donețk, precum și parțial regiunile Zaporijjea și Herson.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a spus după întâlnirea din Alaska că „toți au ajuns la concluzia că cea mai bună cale de a pune capăt acestui război oribil dintre Rusia și Ucraina este să se ajungă direct la un acord de pace, care ar încheia războiul, și nu doar la un simplu acord de încetare a focului.”
Ucraina și aliații săi europeni, precum și Statele Unite, au cerut de mult timp implementarea unui armistițiu ca pas către un acord de pace cuprinzător.
Potrivit unui fost oficial de la Kremlin, citat de Financial Times, Putin și-a reiterat cererile legate de ceea ce el numește „cauzele de bază” ale conflictului. Acestea includ renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și reducerea prezenței militare a NATO pe flancul estic.
Eforturi diplomatice pe fundal de atacuri cu drone dintre Rusia și Ucraina
În ciuda acestor eforturi diplomatice – poate cele mai importante de după februarie 2022 – Rusia și Ucraina au continuat schimbul de atacuri aeriene.
Cel puțin cinci persoane au fost ucise și alte patru rănite în urma bombardamentelor ruse asupra regiunii Donețk, a declarat Vadîm Filașkin, șeful administrației militare locale.
„În ultima zi, forțele ruse au deschis focul de 38 de ori asupra unor localități din regiunea Donețk”, a spus el într-o postare pe Telegram pe 17 august.
În Rusia, un atac cu dronă ucraineană a avariat o linie electrică la o stație din regiunea Voronej, aflată la granița cu Ucraina, a declarat guvernatorul regional Aleksandr Gușev. Potrivit acestuia, un angajat al căilor ferate a fost rănit în urma atacului.
După RFERL, AP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
