Brian Liston este analist principal la Recorded Future și s-a ocupat în ultimii șase ani de operațiuni de influență ale Rusiei, țintind alegerile din diferite țări, din Statele Unite până în Europa de Est. Compania sa, care se concentra inițial pe securitatea cibernetică, s-a extins către „întregul ecosistem digital”. „Am publicat numeroase materiale despre operațiunile de influență rusești, de la alegeri până la războiul din Ucraina și cam tot ce e între ele”, spune Brian. Unul din ultimele studii ale grupului său este despre campaniile rusești vizând alegerile parlamentare moldovene din 28 septembrie. Monitorizările lor sugerează că nici un „fake” major al rușilor nu a decolat, inclusiv datorită efortului susținut al autorităților moldovene și aliaților lor de a da falsurile în vileag, dar și al resurselor aparent limitate din spatele acestor campanii, care trebuie să acopere mai multe țintea deodată, mai ales războiul. Dar rămâne mereu posibilitatea ca un „fake” să-și atingă totuși ținta sau ca mai multe falsuri mici să producă un efect cumulat sesizabil.
Europa Liberă: De ce s-a ocupat Recorded Future de operațiunile de influență rusești în Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie?
Brian Liston: Pentru că, deși Moldova este o țară mică, am observat la un moment dat foarte multă activitate de influență din partea Rusiei, disproporționat de multă. Iar asta arată cât de importante sunt aceste alegeri pentru Rusia. Moldova este importantă în plan strategic, cultural și politic, pentru că Vladimir Putin o vrea în „Ruskii Mir”, are nevoie de ea pentru a putea deschide un al doilea front împotriva Ucrainei prin regiunea transnistreană și o mai vede ca pe o zonă tampon între Rusia și Europa.
Multe dintre operațiunile de influență rusești pe care le discutăm în raportul nostru sunt urmărite de noi de ani de zile. Aceste operațiuni își schimbă țintele, trecând de la un scrutin la altul, dar tacticile rămân relativ aceleași. De exemplu, una dintre ele, Operation Overload, cunoscută și ca Matryoshka, a avut ca țintă și alegerile din Statele Unite.
Europa Liberă: Cu alte cuvinte, urmăriți constant mai multe operațiuni de influență rusești, iar la un moment dat ați remarcat că atenția lor se mută spre Moldova? Câte astfel de operațiuni urmăriți și câte au început să țintească mai intens Moldova?
Brian Liston: Cronologic, da, a fost aproximativ așa. Când au fost anunțate alegerile parlamentare moldovene, în luna aprilie, am văzut cum operațiunile rusești care bătuseră mai devreme în alte alegeri din alte țări basculează spre scrutinul din Moldova, care a devenit un eveniment prioritar.
Am observat o activitate de influență din partea Rusiei disproporționat de voluminoasă în raport cu o țară mică, cum este Moldova
Uneori se mai mută de pe Moldova pe alte teme – politica din Statele Unite, politica franceză, germană. Dar în ultimele luni accentul covârșitor a fost pe Moldova. În studiul nostru, am prezentat mai ales cinci operațiuni, care sunt de volum mare și vizibilitate ridicată, multă activitate pe rețelele sociale, multă amplificare.
Europa Liberă: Ce înseamnă „volum mare”? Cum îl măsurați?
Brian Liston: După numărul de produse și amploarea difuzării. De exemplu, Matryoshka este una dintre cele mai vechi și vizibile campanii, cunoscută pentru imitarea falsă a brandurilor media occidentale și internaționale și distribuirea de conținut manipulator.
Amplificarea se face pe social media prin conturi automatizate, uneori compromise sau preluate, care distribuie conținutul fals. Apoi acesta e multiplicat prin rețele suplimentare de boți. Scopul e să crească vizibilitatea și engagementul, sperând să apară și engagement organic, oameni reali care văd videoclipurile sau alte materiale, interacționează și le dau mai departe. Cantitatea de încercări de distribuire e substanțială. Totuși, succesul în Moldova, în acest sens al volumului, nu se compară cu alte campanii.
Un alt exemplu de volum mare, cu multă infrastructură pentru răspândirea narațiunilor este operațiunea Storm-1516 (cunoscută și ca „CopyCop”). Ea utilizează site-uri web, „influenceri” și rețele sociale pentru a promova narațiuni pro-Kremlin și mesaje anti-occidentale. Am văzut numeroase materiale, zeci de site-uri, influenceri care propagă conținut relevant apropo de alegerile moldovene.
Apoi, este Operation Doppelganger,o campanie care folosește clone ale site-urilor unor publicații legitime pentru a distribui articole fabricate, promovate apoi masiv de boți. De asemenea, Operation Undercut, care este axată pe denigrarea liderilor pro-europeni din Moldova și pe cultivarea percepției că alegerile sunt fraudate. Operation Secondary Infektion este încă un exemplu – este mai puțin activă în Moldova, dar am identificat-o pentru că folosea conturi create special pentru a răspândi documente falsificate și a relata despre „ingerința” UE sau „corupția” elitelor.
Europa Liberă: Aceste (cinci) operațiuni colaborează între ele?
Brian Liston: Nu avem dovezi că nu ar colabora, dar știm sigur că sunt coordonate de la centru, de la un nivel foarte înalt: persoane suspuse din Kremlin discută cu oamenii cheie ai fiecărei operațiuni, este un lucru documentat. Există deci coordonare de sus, dar fiecare operează în zona sa, convergând spre același obiectiv.
Europa Liberă: Cum funcționează concret o astfel de campanie de influență? Să zicem că cineva vrea o operațiune pentru a influența votul într-o direcție. Ce face, de la idee până la realizare și analiza impactului?
Brian Liston: Dacă mă pun în papucii unui actor de influență, mai întâi analizez temele principale ale alegerilor: prioritățile alegătorilor și ale mele; cum le pot exploata pentru a-mi atinge obiectivele geopolitice. În cazul de față, alegătorii sunt preocupați de inflație, iar eu vreau să deraiez integrarea europeană. Deci cum să fac să le leg și să le exploatez?
Apoi, încerc să lovesc în reputația unui oficial, folosind informații falsificate - povești despre președinta Maia Sandu, de exemplu, sau materiale compromițătoare obținute din scurgeri sau atacuri cibernetice, ori total fabricate.
După aceea trebuie ca publicul să vadă conținutul produs de mine. Deci, creez rețele de conturi social media, administrate de mine sau cumpărate la pachet pe piețe ilicite, unde găsești conturi compromise.
Europa Liberă: Deci nu mai sunt persoane reale, ca tropii de pe vremuri, în spatele acestor conturi?
Campaniile de influență nu se mai bazează pe ferme de troli, dar automatizarea și folosirea AI lasă urme - „conținutul neuman”
Brian Liston: Nu prea. În trecut, compania rusească de propagandă Internet Research Agency avea mii de angajați care gestionau foarte multe conturi.
Între timp, odată cu folosirea AI și a automatizării, vedem mai puțină dependență de „fermele de troli” cu mulți angajați. Au fost înlocuite de grupuri mici de persoane care gestionează o imensitate de conturi.
Problema e că automatizarea lasă urme: arată „spammy”, comportament automatizat, impersonal, neuman, deci mai ușor de detectat. De aceea reușim și noi să depistăm tot mai multe campanii: se bizuiesc prea mult pe automatizare sau AI, aici este și punctul lor tare, și punctul lor slab.
Europa Liberă: Un utilizator obișnuit poate identifica ușor comportamentul „neuman”?
Brian Liston: Poate fi dificil, mai ales când sunt folosite clone ale unor site-urile și identitatea vizuală a unor instituții media credibile. Conținutul fals imită foarte bine conținutul acestor redacții, iar dacă nu ai „ochiul format” și nu verifici, e greu de detectat.
Pe social media, multe postări sunt marcate ca spam, deci sunt mai puțin vizibile, dar strict sub aspectul conținutului pot fi convingătoare. Iar dacă ajung la tine și printr-o sursă în care ai încredere, cum ar fi un influencer plătit să le distribuie, ești și mai predispus să le crezi.
Europa Liberă: Revenind la bucătăria unei campanii de influență. Ai ideea, ai conținutul, ai infrastructura de difuzare. Ce face mai departe?
Brian Liston: „Inunzi zona”, cum se zice, cu conținut: articole, postări, clipuri video/audio, meme-uri, imagini. Propaganda vizuală este cea mai convingătoare, pentru că „lucrează” fără să argumenteze explicit ceva.
Deci, distribui pe rețele, pe forumuri frecventate, în comentarii pe site-urile de media, sperând să fie văzute. Încerci să atragi în campanie persoane cu audiențe mari, influenceri pe segmente care te interesează.
La alegerile din SUA, de pildă, RT a plătit influenceri americani să distribuie conținut, ceea ce numim „media intermediară”. Este o metodă de a ajunge la și folosi audiența acestor influenceri.
Europa Liberă: Câți oameni sunt implicați într-o operațiune ca Matryoshka și cât costă aceasta?
Brian Liston: Depinde. Agențiile de inginerie socială „Struktura” și „National Technologies” sunt două dintre firmele care iau parte la operațiunea Matryoshka, alături de „Ando Dialogue” și probabil alți contractori.
Numărul lor de angajați variază de la câteva zeci la câteva sute. Acestea sunt agenții PR în toată regula, au contracte cu guvernul rus, deci au deja oameni care vin la lucru zi de zi, în tot cazul, contribuind și la Matryoshka.
Dar dacă luăm Storm 1516/Copy Cup”, de exemplu, știm că unul din manageri este un expatriat american, că au mult conținut pus pe regim automat. Deci, în spate se află el și un „Center for Geopolitical Expertise” unde lucrează un grup de oameni. Deci, există diferențe mare de la o operațiune la alta, ca forță de muncă.
Situația este la fel în ceea ce privește costurile. Nu avem cifre exacte. Au apărut unele sume în materiale scurse de la o agenție de inginerie socială, preluate de presa europeană.
Oricum, aceste organizații iau contracte cu guvernul rus, inclusiv pentru operațiuni de influență după invazia din Ucraina din 2022. Deci, au motive financiare să se laude că sunt influente, să-și umfle statisticile și probabil că Kremlinul cheltuie cu ele sume mari.
Europa Liberă: Studiul făcut de voi, cei de la Recorded Future, acoperă perioada aprilie-august. Ce s-a întâmplat după? A crescut volumul operațiunilor de influență mai aproape de ziua votului?
Brian Liston: Am văzut tot mai multe relatări despre influența rusă în Moldova. Dar cantitatea de conținut din rețelele pe care le monitorizăm rămâne relativ constantă și asemănătoare cu cea din perioada analizată de noi. Nu pot spune că în fiecare zi, dar de câteva ori pe săptămână găsim postări pe care le putem atribui operațiunii Matryoshka pentru Moldova. Alegerile moldovene nu sunt singurul subiect, dar unul prioritar. La fel în cazul Storm 1516 și al Operation Undercut – se ocupă și de alte teme, dar nu la același nivel de intensitate ca cel pentru parlamentarele moldovene.
Europa Liberă: Dar cum explicați faptul că intensitatea nu a crescut neapărat? Au ajuns la concluzia că operațiunile nu au spor, bat pasul pe loc?
Am văzut tot mai multe relatări despre influența rusă în Moldova, dar cantitatea de conținut din rețelele pe care le monitorizăm rămâne relativ constantă.
Brian Liston: Probabil că este vorba de resurse. Pot produce doar un anumit volum de conținut pe săptămână și au priorități concurente. Privit în ansamblu ecosistemul de influență rusesc, obiectivul său nr. 1 este să erodeze susținerea publică pentru Ucraina la nivel internațional. Acest lucru cere resurse. Apoi, apar mereu evenimente noi de care trebuie să se ocupe, și în SUA, și în Europa, care cer atenție. De multe ori, sunt oportuniști în felul în care își aleg temele, cu gândul le ce le poate aduce statistici mai bune.
Dar vedem că operațiunile de influență își calibrează și ele activitatea la știrile reale despre acțiunile în forță ale autorităților, percheziții și dejucări ale unor campanii de mituire a alegătorilor. Cu cât sunt mai multe acestea, cu atât crește și activitatea operațiunilor de influență.
Apropiindu-ne de ziua votului, mă aștept la țintirea secțiilor de votare din diaspora, de exemplu prin lansarea de amenințări cu bombă, cum am văzut în 2024.
Ah, să nu uit: unele campanii nu „lucrează” în weekend, au pauză. Țin minte că o perioadă de pauză a fost și Crăciunul pe stil vechi (cred că Operation Undercut își luase vacanță), ceea ce ne ajută să ghicim cam cine lucrează acolo.
Europa Liberă: Puteți detalia principalele narațiuni ale acestor campanii înainte de parlamentarele moldovene?
Brian Liston: Toate campaniile încearcă să creeze o imagine negativă președintei Sandu, că e coruptă, ghidată de interesele ei personale, că este vasală a UE. Apar materiale fabricate despre presupusa garderobă scumpă a președintei, aventuri, acte politice compromițătoare, mită, deturnare de fonduri.
O altă narațiune este că alegerile vor fi fraudate. La un moment dat - și atribuim aceste materiale operațiunii „Storm 1516” – au apărut videoclipuri cu buletine „false”, sugerându-se, dacă nu greșesc, că ar fi buletine din cele trimise în diaspora și în care unele partide erau „omise”.
Se exploatează temeri legate de conflictul cu Rusia: ca va fi război, că vor fi tulburări în Transnistria. Sunt amplificate îngrijorările în legătură cu securitatea și cu economia: agricultura, gazele, inflația, salariile. Adică apasă pe temele fierbinți și, în paralel, erodează imaginea președintei Sandu în fața audienței internaționale.
Europa Liberă: Cum își aleg autorii operațiunilor de influență platformele principale pentru răspândirea de conținut, cum alegi între TikTok și Telegram, de pildă?
Brian Liston: De regulă, folosești mai multe, ca să arunci o „plasă” cât mai largă. În Moldova, dai prioritate platformele care se bucură de popularitate acolo: TikTok, Facebook, Telegram, poate mai mult decât Instagram sau VK.
Vrei platforme pe care poți să-ți menții prezența și să crești audiența. Unele iau măsuri mai repede ca altele împotriva falsurilor și sunt mai transparente, altele mai puțin. Cauți un echilibru între persistență și popularitate. Dacă platforma nu e folosită în Moldova, nu are rost să-ți bați capul cu ea.
Europa Liberă: Cum contracarezi operațiunile de influență, ce faci mai ales dacă ești guvern și ești o țintă?
Brian Liston: Cred că transparența și deschiderea de care dă dovadă acum guvernul Moldovei sunt abordarea corectă. Trebuie să informezi în primul rând publicul. Trebuie să colaborezi cu platformele, nu pentru a le închide pe ele, ci pentru a închide conturile problemă, pentru a elimina sau eticheta ca atare conținutul.
La un nivel mai profund, este nevoie de educație și alfabetizare media/digitală: cum identifici conținutul fals, cum verifici sursele, acuratețea informației, motivațiile din spate. Acesta este un efort uriaș, cu miză politică și culturală, care cere o schimbare de mentalitate.
Faptul că guvernul Moldovei e pro-activ și deschis este benefic. Există și lecții din alegerile din România. Accesul la informații corecte și la timp este esențial.
Europa Liberă: Cum măsori succesul unei operațiuni de influență online?
Brian Liston: În linii mari, dacă rezultatul alegerilor este cel pe care ți l-ai dorit.
Europa Liberă: Dar nu poți lega direct rezultatele de aceste operațiuni? Există alți parametri?
Brian Liston: Într-adevăr, nu poți trage o linie directă. Asta este mereu o provocare în cazul acestor operațiuni, să determini dacă chiar ele au produs efectul sau acesta se datorează altor factori. Adică, este foarte greu să legi rezultatul de postările tale și să spui că ai convins X alegători. În cazul mituirii alegătorilor este mai simplu, dacă poți arăta că ai plătit 10.000 de oameni, iar asta a înclinat balanța.
În cazul agențiilor de inginerie socială, care au interes financiar, ele vor spune mereu că un rezultat favorabil se datorează tocmai lor și folosesc asta apoi pentru a obține noi contracte, indiferent dacă au influențat efectiv rezultatul.
Este mereu o provocare să determini dacă o operațiune de influență este cea care a dus la un rezultat dorit în alegeri.
Europa Liberă: Autoritățile moldovene și oficiali ai Uniunii Europene spun deseori că R. Moldova e un fel de „laborator” în care Rusia își perfecționează metodele pentru a le folosi apoi și în alte țări. Testează Rusia ceva cu adevărat nou aici?
Brian Liston: Vedem mai mult metode „clasice”, de decenii: compromat, fake-uri, propagandă. Sigur, apar tehnologii noi (AI, deepfake-uri), platforme noi de distribuție. Metodele sunt „testate și verificate”, dar instrumentele se modernizează.
Sunt de acord că Moldova e un teren de testare pentru influența în Europa, tot așa cum America Latină a fost folosită drept teren pentru a testa operațiuni împotriva SUA. Campaniile pe care le urmărim sunt active de doi-trei ani, mutându-se de la un eveniment cheie la altul: olimpiade, alegeri anticipate în Franța, Germania, Polonia, iar acum cele din Moldova.
Europa Liberă: Cele cinci operațiuni rusești pe care le-ați monitorizat cu precădere pot avea succes, la ce concluzie ați ajuns?
Brian Liston: Scopul studiului nostru a fost mai degrabă să ilustrăm aceste mecanisme astfel încât, dacă cineva le vede „în natură”, să le poată înțelege: poate nu e o știre reală, poate e fabricată, hai să verific dacă chiar a fost publicată de site-ul căruia îi este atribuită.
Cât privește eficiența operațiunilor, mereu există riscul unui „breakout”, când un fake ajunge în mainstream, este preluat de oameni reali și influenceri.
Europa Liberă: Poate trece ceva pe „sub radar”, ca în alegerile din România?
Brian Liston: Îmi vine greu să speculez. Impresia mea este că forțele de ordine au o imagine destul de clară asupra a tot ce ține de Ilan Șor, asociații și metodele sale, inclusiv mituirea alegătorilor. Dar mereu există posibilitatea unor erori și unor lucruri care pot să scape.
Însă, în ceea ce privește campaniile de influență online, dacă o asemenea campanie trece neobservată, mă întreb cât de eficientă mai este. Ca să fii eficient, trebuie să fii văzut. Dacă pe social media nu ești văzut, dacă operațiunea ta nu devine virală, atunci degeaba o mai faci.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
