Sondajele de opinie îl dau câștigător al primului tur de scrutin, cu circa 30% din voturi, pe primarul centrist al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, care va fi urmat de istoricul naționalist Karol Nawrocki cu 25% din sufragii.
Dacă aceste opțiuni de vot se confirmă la urne, ambii vor intra într-un tur doi, programat pentru 1 iunie, într-un moment tensionat pentru Europa. Invazia Rusiei în Ucraina continuă, populiștii de extremă dreapta câștigă teren electoral, iar relațiile cu Washingtonul sunt tensionate.
Votarea se încheie la ora 21:00, când sunt așteptate și primele exit-polluri. Rezultatele oficiale finale ale alegerilor, la care iau parte 13 candidați, sunt așteptate luni.
Coaliția Civică aflată la guvernare speră în victoria lui Trzaskowski
Pentru coaliția premierului Donald Tusk, venită la putere în 2023, o victorie a lui Trzaskowski este vitală, deoarece nu și-a putut încă îndeplini unele dintre principalele promisiuni privind reforme în justiție sau liberalizarea avortului.
Iar aceasta nu s-a putut realiza din cauza veto-urilor repetate ale președintelui actual, conservatorul Andrzej Duda, care se află la final de mandat și care îl sprijină în turul doi de scrutin pe naționalistul Nawrocki.
În Polonia, președintele este comandantul suprem al forțelor armate, conduce politica externă și poate promulga sau chiar bloca legi.
„Cu Nawrocki ca președinte, guvernul ar fi paralizat, ceea ce-ar putea duce în cele din urmă la căderea coaliției aflate la putere”, a spus politoloaga Anna Materska-Sosnowska.
În ultimele zile de campanie, Nawrocki a fost sprijinit la un miting de campanie de candidatul naționalist din prezidențialele românești, George Simion, care a avut ulterior întrevederi cu președintele Duda și alți foști oficiali din guvernarea PiS.
Politica externă și acuzații de interferențe în alegeri
Campania electorală din Polonia, membră a UE și NATO, s-a concentrat în mare parte pe politica externă și a scos la iveală un conflict de viziuni privind angajamentele Varșoviei față de UE și SUA.
Sub conducerea lui Tusk, fost președinte al Consiliului European, Polonia a devenit tot mai importantă pe continent, consolidându-și poziția de voce-cheie pe flancul estic al NATO împotriva Rusiei.
Temele sociale au contat însă la fel de mult în campanie.
Fostul partid de guvernământ Lege și Justiție (PiS), care îl susține pe Nawrocki, s-a aflat adesea în conflict cu aliații occidentali ai Poloniei și cu instituțiile UE de la Bruxelles, din cauza problemelor privind statul de drept.
Autoritățile poloneze au raportat de-a lungul campaniei mai multe tentative de „interferențe externe” în alegeri, inclusiv atacuri asupra paginilor web ale partidelor din coaliția de guvernare și suspiciuni că unele reclame electorale de pe rețele au fost finanțate din străinătate.
Una din marile întrebări ale alegerilor este dacă susținătorii lui Slawomir Mentzen, un candidat de extremă dreapta al partidului Confederația, situat pe locul trei în sondaje cu cca. 12% din intențiile de vot, își vor da voturile pentru Nawrocki în turul doi.
Un eurosceptic, Mentzen are o poziție fermă împotriva avortului și a imigrației. El i-a acuzat pe cei un milion de refugiați ucraineni din Polonia că „profită” de țara sa.
Pe buletinul de vot mai figurează speakerul Parlamentului, Szymon Holownia, din partea formațiunii de centru-dreapta Polonia 2050 și Magdalena Biejat din partea stângii.
După Reuters și AFP.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
