Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei a publicat această analiză pe 17 noiembrie, înainte ca sancțiunile anunțate pe 22 octombrie să intre în vigoare, pe 21 noiembrie.
Analiza citată de Reuters arată că sancțiunile „își ating scopul de a reduce veniturile Rusiei prin scăderea prețului petrolului rusesc și, implicit, a capacității țării de a finanța războiul împotriva Ucrainei”.
Sunt cele mai aspre sancțiuni impuse Rusiei de Statele Unite de la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Sunt și primele sancțiuni directe impuse Rusiei de președintele Donald Trump de la începerea mandatului, în ianuarie.
Ele interzic americanilor și companiilor americane relații comerciale cu Rosneft și Lukoil, iar orice companie din lume care încalcă sancțiunile riscă să fie excluse din sistemul financiar bazat pe dolar.
Sancțiunile scad prețul petrolului rusesc
Analiza OFAC arată că prețul principalelor sortimente de petrol rusesc a scăzut până la cel mai mic nivel din ultimii ani, iar mai multe companii mari din China și India au anunțat că își vor suspenda achizițiile de petrol rusesc pentru decembrie.
Pe 12 noiembrie, petrolul Urali, încărcat în portul Novorossiisk de la Marea Neagră, se tranzacționa la 45,35 dolari barilul, cel mai scăzut nivel din martie 2023. La acea vreme, Rusia abia începea să organizeze o „flotă fantomă” de petroliere pentru a evita plafonul de preț de 60 dolari barilul impus de G7 în decembrie 2023.
Pentru comparație, cotațiile futures pentru petrolul Brent erau de 62,71 dolari barilul pe 12 noiembrie și de 64,03 dolari pe 17 noiembrie.
Prețul petrolului Urali la Novorossiisk a crescut și el la 47,01 dolari barilul pe 17 noiembrie, după ce livrările au fost reluate în portul de la Marea Neagră, suspendate anterior în urma unui atac cu drone și rachete al Ucrainei.
Reuters a relatat la începutul lunii că diferențele de preț între petrolul rusesc și Brent s-au accentuat, deoarece marele rafinării din India și China și-au redus achizițiile în urma sancțiunilor americane.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat că sancțiunile lipsesc de resurse „mașina de război a lui Putin” și că ministerul american de Finanțe „este pregătit să adopte măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a opri masacrul lipsit de sens din Ucraina”.
Alte efecte ale sancțiunilor
Sancțiunile americane produc și alt tip de efecte: mai multe țări unde Lukoil are o poziția majoră pe piață, inclusiv Republica Moldova, au trecut la măsuri pentru a prelua controlul asupra operațiunilor firmei rusești.
Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) aflat în proprietatea statului a preluat la 14 noiembrie administrarea infrastructurii Lukoil pentru alimentarea cu combustibil a avioanelor, alegând ca furnizor o firmă din România. Lukoil deținea monopolul la aeroport.
Guvernul de la Chișinău a spus că următoarea etapă este cumpărarea acestor active ale Lukoil de către AIC, dar a cerut Statelor Unite o amânare a aplicării sancțiunilor. În cazul rețelei de benzinării ale Lukoil, care deține 110 din cele aproximativ 570 din R. Moldova, guvernul a spus că alți jucători de pe piață vor putea acoperi gaura lăsată de retragerea firmei rusești.
În România și Bulgaria, unde Lukoil deține două mari rafinării, la Ploiești și Burgas, cele două guverne au făcut pași asemănători de preluare a controlului.
În Finlanda, compania Teboil deținută de Lukoil a spus că urmează să-și vândă rețeaua de benzinării. Iar în Irak, unde Lukoil deține un întreg zăcământ petrolier, West Qurna-2, guvernul a spus că poartă discuții cu SUA pentru a obține o derogare de șase luni de la sancțiuni, astfel încât firma rusă să aibă mai mult timp să-și vândă operațiunea.
Separat, Lukoil a confirmat că negociază vânzarea activelor sale din străinătate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
