Votată de Sovietul Suprem de la Tiraspol și promulgată de liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, decizia presupune reducerea livrărilor de gaze către întreprinderile industriale pentru a asigura cu căldură și apă caldă populația.
La o ședință transmisă de presa locală, Krasnoselski a spus că „vremurile nu sunt ușoare”, iar regiunea secesionistă este afectată „de tot ceea ce se întâmplă în jur”, dar că situația „este controlabilă”.
Este pentru a treia oară când autoritățile transnistrene declară stare de urgență în economie, începând cu luna octombrie 2022. După o criză acută izbucnită la 1 ianuarie 2025, când Rusia a oprit livrările de gaze în stânga Nistrului, regiunea secesionistă a început a primi plafonat, din februarie, până la 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi, achiziționate printr-o schemă opacă în țări UE tot cu sprijin financiar rusesc.
Circa o treime din volumul de gaze primit este direcționat către centrala termoelectrică din stânga Nistrului (MGRES), care produce acum curent numai pentru regiunea transnistreană, fiind controlată de o companie rusească.
Până la instituirea stării de urgență, agenția IPN de la Chișinău a relatat că autoritățile transnistrene au dispus trimiterea în șomaj tehnic a angajaților Uzinei de Ciment și ai Uzinei Metalurgice din Râbnița, precum și ai întreprinderii textile „Tirotex”, trei dintre cele mai mari întreprinderi din regiune.
Ce spune Chișinăul: „Nu este o problemă politică, ci una tehnică”
La Chișinău, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a spus în ajunul declarării stării de urgență în stânga Nistrului că întreruperile în aprovizionarea regiunii cu gaze se datorează schimbării „agentului de plată”, adică a firmei care efectuează transferurile financiare pentru achiziția gazelor destinate Transnistriei.
„Nu este o problemă politică, este una tehnică și lucrul acesta se bazează pe faptul că autoritățile de la Tiraspol au optat pentru mecanismul de plată sugerat de Moscova, neacceptând oferta Chișinăului susținută de partenerii europeni”, a spus Chiveri presei de la Chișinău.
În timpul crizei din luna februarie, guvernul de la Chișinău a propus regiunii transnistrene un alt mecanism de achiziție a gazelor, sprijinit financiar de UE cu zeci de milioane de euro, dar care ar fi dus în timp la echilibrarea tarifelor la gaze pe ambele maluri ale Nistrului și ar fi pus în condiții egale mai ales întreprinderile industriale.
Chiveri a explicat că schema opacă folosită actualmente este influențată de regimul de sancțiuni, în schimbare, aplicat de UE firmelor rusești și altora în legătură cu agresiunea rusă în Ucraina, ducând la înlocuirea periodică a agentului de plată. Așa încât a anticipat că regiunea transnistreană se poate confrunta cu crize energetice la două-trei săptămâni.
Cum funcționează schema de achiziții sprijinită de ruși
Pe parcursul anului, au existat mai mulți „agenți de plată” pentru gazele transnistrene, însă ultimele plăți au fost făcute prin NX General Trading L.L.C, o companie din Dubai, potrivit canalului de Telegram Most/Podul specializat în chestiunea transnistreană.
Valeriu Chiveri a mai spus că ajutorul de 60 de milioane de euro al UE, propus condiționat malului stâng la începutul anului, rămâne în vigoare, iar „în caz de urgență și de acceptare, această susținere ar putea fi activată”.
Ajutorul european a fost refuzat în câteva rânduri de autoritățile de la Tiraspol, acestea optând pentru formula „ajutorului rusesc” de achiziție a gazelor în UE. Acestea sunt transportate până la granița cu R. Moldova de compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG, fiind preluate apoi și transmise mai departe de Moldovagaz, companie deținută majoritar de concernul rus de stat Gazprom, care are acest drept de transport până la finele lunii martie 2026.
Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a explicat recent, la postul TVR Moldova, că gazele livrate malului stâng nu sunt rusești, fiind procurate de pe piața UE, dar livrările sunt instabile, deoarece companiile care achită pentru gaze desemnate de Rusia sunt supuse permanent verificărilor de către băncile corespondente care se află fie în Elveția, fie în UE.
Pe fondul crizelor energetice, starea de urgență în economie a fost instituită și în trecut în stânga Nistrului, din octombrie 2022 până în aprilie 2023, apoi din decembrie 2024 până la 31 august curent.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
