Premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev, așezați de o parte și de alta a președintelui american Donald Trump, au semnat, de asemenea, acorduri cu SUA pentru cooperarea în domeniul economic.
Trump i-a lăudat pe cei doi, spunând că sunt drept „lideri foarte inteligenți” care vor rămâne în istorie pentru angajamentul lor față de o pace permanentă, după ani de confruntări.
„Armenia și Azerbaidjanul se angajează să oprească luptele pentru totdeauna, să deschidă comerțul, călătoriile și relațiile diplomatice și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a fiecăruia”, a spus Trump.
Președintele american a mai anunțat ridicarea restricțiilor impuse în 1992 cooperării militare cu Azerbaidjanul, măsură salutată de Aliev.
Întrebări rămase fără răspuns
Deși evenimentul a fost prezentat ca un moment istoric, experți precum Laurence Broers, de la Chatham House, un think tank din Londra, avertizează că nu este încă un acord de pace final, ci doar un angajament de a semna unul deja negociat.
„Per ansamblu, avem încă multe întrebări fără răspuns”, a spus expertul pentru Europa Liberă.
El a precizat că a fost acceptată ridicarea uneia dintre condițiile puse de Azerbaidjan pentru semnare, anume dizolvarea Grupului de la Minsk al OSCE, dar că există și alte condiții mult mai greu de anticipat sau gestionat.
„Deci nu am ajuns încă în acel punct, chiar dacă impulsul și reînnoirea angajamentului pentru pace sunt, desigur, bine-venite”, a mai spus Broers.
OSCE a salutat progresele în direcția păcii și a încurajat Armenia și Azerbaidjanul „să facă tot ce este posibil pentru a stabili pacea”.
Organizația a spus Europei Libere că „rămâne angajată în toate eforturile menite să aducă pace și stabilitate de durată celor două țări” și este pregătită să sprijine aceste eforturi.
Coridorul Trump
Pe lângă componenta politică, acordurile economice semnate la Casa Albă dau undă verde redeschiderii unui coridor strategic de transport prin sudul Armeniei, închis din anii ’90.
Statele Unite vor primi drepturi de concesiune pentru dezvoltarea acestuia sub denumirea Trump Route for International Peace and Prosperity (TRIPP). Coridorul ar lega Azerbaidjanul de exclava sa Nahicevan și ar include o line de cale ferată, conducte de petrol și gaze, precum și linii de fibră optică.
„Astăzi scriem o nouă pagină în istoria relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan”, a spus Aliev.
Pașinian a declarat și el că a fost atins „un reper important” în relațiile bilaterale.
Coridorul de transport din Azerbaidjan către Nahicevan, cu denumirea Zangezur, a fost prevăzut și în acordului de încetare a focului între Armenia și Azerbaidjan intermediat în 2020 de Rusia, care dorea să aibă controlul asupra rutei.
Renunțarea la denumirea rusească în favoarea TRIPP torpilează proiectul Rusiei de a controla ruta.
„Dacă există un punct asupra căruia Baku și Erevanul au fost de acord de-a lungul anilor, acela este că nu doresc un monopol rusesc în gestionarea conflictului dintre ele. Deci acest lucru poate fi văzut ca un rezultat pozitiv”, a spus Laurence Broers de la Chatham House.
O altă expertă, Konul de Moor, consultantă pentru Caucazul de Sud la International Crisis Group, a spus și ea că evenimentele de la Casa Albă pot fi văzute drept începutul păcii, dar că unele aspecte, ca cel privind coridorul de transport, mai sunt neclare.
„În zilele următoare vom avea mai multe informații despre acel drum sau coridor. Este același coridor asupra căruia a insistat Azerbaidjanul? Care vor fi regulile și reglementările? Cum se vor deschide granițele? Aceste probleme au fost rezolvate?”, a spus experta.
Un obstacol în calea unui acord de pace final este cererea Azerbaidjanului de modificare a Constituției Armeniei, iar aceste schimbări ar putea dura potrivit expertei de la International Crisis Group până în 2027.
Refacerea relațiilor după război
De când și-au obținut independența după destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie majore pentru regiunea Nagorno-Karabah.
Cele două țări din Caucazul de Sud au făcut pași importanți pentru a-și reface relațiile după ultimul conflict major, cel de 44 de zile din 2020, și după exodul populației armene din regiunea disputată, pe care autoritățile de la Erevan o recunosc acum ca teritoriu suveran azer.
Împărtășind serviciului armean al Europei Libere impresiile după ce a urmărit semnarea acordurilor de la Casa Albă, o armeancă strămutată de conflict a spus că, în ciuda suferințelor, este optimistă și are așteptări pozitive. „Am urmărit știrile de mai multe ori, m-am emoționat și am plâns. Îmi pare rău pentru toate viețile pierdute. [Totuși] mă simt optimistă”, a spus femeia.
Într-un alt progres diplomatic salutat de comunitatea internațională, Armenia și Azerbaidjan au efectuat, în primăvara-vara anului 2024, prima delimitare și demarcare a unei secțiuni de 13 kilometri din granița lor nordică.
Ca rezultat, armata armeană s-a retras din patru sate nelocuite care făceau parte din Azerbaidjanul sovietic înainte de izbucnirea războiului dintre cele două țări, la începutul anilor ’90.
Ambele părți au convenit să continue procesul de delimitare și demarcare a frontierei, dar, în ultimul an, nu s-au făcut progrese pe alte sectoare, acolo unde Armenia susține că Azerbaidjanul continuă să ocupe peste 200 de kilometri pătrați din teritoriul său.
Opoziția armeană a denunțat delimitarea controversată a frontierei și alte măsuri diplomatice ale Erevanului drept „capitulare”, cerând demisia lui Pașinian.
Însă protestele de stradă și mitingurile care adunaseră mii de oameni în mai și iunie 2024 s-au stins în cele din urmă, premierul afirmând că demersul său pentru o pace durabilă cu Azerbaidjanul se bucură încă de un larg sprijin popular.
Reacția actorilor regionali
Turcia a salutat acordul semnat de Pașinian și Aliev la Washington, afirmând că a fost „valorificată o oportunitate istorică pentru pacea și prosperitatea Caucazului de Sud”.
„Aceasta este o evoluție extrem de importantă pentru asigurarea păcii și stabilității regionale”, a spus Ministerul de Externe al Turciei într-un comunicat.
Rusia și Iranul au fost mai puțin entuziaste. Deschiderea unui coridor de tranzit prin Armenia ar putea face o legătură directă între Caucaz și Asia Centrală, regiuni bogate în petrol și gaze, și Europa, ocolind și Rusia, și Iranul.
Ambele țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă prezență americană în regiunea armeană Syunik, aflată la granița cu Iranul. Moscova a acuzat Washingtonul că încearcă să confişte procesul de pace armeno-azer și să marginalizeze puterile regionale.
„Occidentalii urmăresc să mute pe propriul lor făgaș procesul de reconciliere dintre Baku și Erevan”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, la un briefing pe 24 iulie.
„Știm, de asemenea, unde duc de obicei aceste făgașe..., la un dezechilibru al sistemului de securitate din regiune”, a mai spus Zaharova.
Iranul și-a exprimat, de asemenea, opoziția fermă față de orice acord care, în opinia sa, ar putea pune în pericol frontiera sa de nord cu Armenia.
Un consilier de rang înalt al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat țările „din regiune sau din afara acesteia” să nu încerce să creeze un coridor terestru pentru Azerbaidjan, care ar trece printr-o regiune armeană de la granița cu republica islamică.
Așa încât expertul Laurence Broers de la Chatham House notează că Rusia și Iranul sunt factorii care pot bloca acordul semnat la Casa Albă și a submina planul TRIPP.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
