Trump a scris pe rețelele de socializare, descriindu-l pe Lukașenko drept un „președinte foarte respectat”, că discuția cu acesta s-a concentrat pe eliberarea a 1.300 de deținuți politici.
Potrivit lui Valer Kavaleuski, șeful unui grup de experți în exil numit Agenția pentru Afaceri Euro-Atlantice, accentul pus de Trump pe deținuții politici a fost profund simbolic.
„Trump a pus problema umanitară, eliberarea deținuților politici, în fruntea mesajului său”, a declarat Kavaleuski pentru RFE/RL.
„Acest lucru evidențiază faptul că negocierile umanitare sunt convenabile atât pentru Minsk, cât și pentru Washington. Ele evită probleme dificile precum geopolitica sau războiul din Ucraina, în timp ce par nobile și demne, deoarece sunt discuții despre viața oamenilor.”
Pentru Lukașenko, criticat și izolat de Occident ca dictator și aliat fidel al lui Putin, apelul lui Trump a reprezentat un progres diplomatic.
„Un cadou pentru Lukașenko”
Valer Karbalevici, analist politic al Serviciului belarus al RFE/RL, spune că este „un cadou imens” pentru Lukașenko, care îi oferă o cale de revenire în rândul cetățenilor după ce acesta a ars punți cu Occidentul prin reprimarea brutală a amplelor proteste față de frauda electorală din 2020.
„Lukașenko este mulțumit”, a scris el. „Simte în mod clar un disconfort psihologic pentru că, de cinci ani, țările occidentale nu l-au recunoscut drept președinte al Belarusului.”
Dar Kavaleuski vede lucrurile altfel: „Chiar și cu cărți proaste în mână, necunoscut, sub controlul Rusiei și complice la agresiunea împotriva Ucrainei, Lukașenko a reușit să ajungă la Trump... Nu a fost un cadou. A fost rezultatul unei diplomații belaruse abile și bine țintite”, a spus el.
Svetlana Țihanovskaia, lidera opoziției belaruse aflată în exil, a salutat eforturile lui Trump de a elibera deținuții politici din Belarus, dar a cerut continuarea presiunilor asupra regimului lui Lukașenko.
- Te-ar putea interesa și: În Belarus se intensifică atacurile asupra opoziției, la cinci ani după reprimarea protestelor de masă
„Aceasta este o misiune umanitară importantă a președintelui (Trump) – salvarea vieților unor oameni nevinovați. Ne așteptăm acum ca regimul Lukașenko să pună capăt represiunii și să elibereze toate persoanele nevinovate din închisori, un prim pas esențial către pace, libertate și reconciliere. Până când acest lucru nu se va întâmpla, politica față de regim nu ar trebui să sufere nicio schimbare”, a declarat Țihanovskaia pe rețelele de socializare.
Lukașenko a oferit până acum puține detalii. Secretara sa de presă, Natalia Eismant, a declarat doar că „se lucrează în această direcție”. Organizațiile pentru drepturile omului sunt sceptice.
Paval Sapelka, de la centrul pentru drepturile omului „Viasna” din Belarus, a remarcat că represiunea s-a intensificat în ultimele luni, chiar dacă ocazional se acordă grațieri.
Fără dezgheț politic
„Autoritățile demonstrează procese paralele. Represiunea continuă și se adâncește, potrivit unor indicatori. În același timp, unele persoane sunt eliberate prin grațiere, uneori cu deportare imediată, ceea ce este inacceptabil”, a declarat Sapelka pentru RFE/RL.
„Nimeni nu a vorbit despre oprirea arestărilor sau despre un dezgheț politic”, a declarat Dzmitri Iahorau, de la Fundația BySol, care ajută victimele represiunilor din Belarus.
Marina Kasinerava, de la Dissidentby, organizație ce sprijină deținuții politici, a declarat că ar putea fi vorba despre mai mult de 1.300 de persoane aflate în spatele gratiilor pentru opoziția față de regim.
„Sistemul a făcut totul pentru a ascunde crimele împotriva drepturilor omului, inclusiv blocarea proceselor în instanță”, a afirmat ea.
Kasinerava a avertizat că Lukașenko ar putea recurge la „transferuri violente” în loc de eliberări reale. „Regimul ar putea expulza oamenii cu sacul pe cap. Asta nu are nimic de-a face cu libertatea, în sensul bun al cuvântului”, a spus ea.
„Deficit de speranță”
Din 2020, Viasna a documentat 360 de grațieri în Belarus, cel puțin opt persoane fiind deportate direct din închisoare, în ciuda faptului că aveau doar cetățenia belarusă. În ultimii cinci ani, 8.532 de persoane au fost acuzate de infracțiuni motivate politic, iar 7.299 au fost condamnate.
Pentru apărătorii drepturilor omului, perspectiva eliberării a 1.300 de deținuți ar fi într-adevăr un moment istoric. Însă aceștia atrag atenția că, dacă represiunea nu va înceta, o astfel de măsură va fi mai degrabă o manevră tactică decât o schimbare sistemică.
Cu toate acestea, Kavaleuski a afirmat că angajamentul lui Trump față de Lukașenko, precum și eforturile sale de a aduce pacea în Ucraina, ar putea fi un motiv de încurajare.
„În acest moment, atât în Belarus, cât și în Ucraina, există un deficit de speranță. Oamenii din ambele țări îl consideră pe Trump ca pe cineva care, oricât de imperfect, este dispus să se implice și să încerce să rezolve crizele cu care se confruntă.”
În schimb, factorii de decizie europeni au păstrat distanța, menținând sancțiuni rigide și izolarea, ceea ce, în opinia lui Kavaleuski, face ca implicarea lui Trump să fie și mai semnificativă.
„Poate că nu este calea ideală. Poate că sunt necesare compromisuri, inclusiv acceptarea realității că Lukașenko rămâne la putere. Dar oferă o șansă de a elibera oamenii din închisoare și de a reduce represiunea”, a subliniat el.
Deocamdată, interesul lui Trump pentru Lukașenko a „spart” anii de impas. Rămâne neclar dacă este vorba de un gest izolat din motive umanitare sau de inițierea unui nou canal diplomatic al SUA.
Pentru opoziția belarusă, îngrijorarea este că gesturile umanitare ale lui Trump ar putea deschide ușa legitimării lui Lukașenko fără a aduce reforme fundamentale.
Articol preluat de la Europa Liberă România și publicat inițial pe rferl.org
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
